Articul per Ladin Gherdëina

Kanji (漢字, pronunzià [kaɲdʑi] (Nfurmazions sun chësta uscscota su)) ie i carateri cinesc tëuc dala scritura cineja y adurvei per scrì la rujeneda iapaneja.[1] Chisc fova deventei la cumpunënta prinzipela de la scritura iapaneja ai tëmp dl iapanesc vedl y vën mo for adurvei, adum cun la scritures sillabiches svilupedes plu tert, l hiragana y l katakana.[2][3] I carateri à pronunzies iapanejes; la majera pert ne'n à doves, ulache una se basa sun la pronunzia cineja. N valgun carateri ie stai nventei tl Iapan metan adum cumpunëntes tëutes da autri carateri cinesc. Do la restorazion de Meiji ova l Iapan purvà a scemplifiché i carateri, a chëi che al didancuei ti dijun shinjitai, tres n prozes similer ala scemplificazion fata te la Cina, cun la ntenzion de miuré la alfabetisazion de la populazion. Dai ani 1920 incà à l guviern iapanesc regularmënter publicà listes de carateri per judé la populazion a standardisé l gran numer de carateri cineji che l da. L da ntëur a 3.000 kanji che vën adurvei te inuemes y te la comunicazion da uni di.

Kanji
Kanji scrit te kanji cun furigana
Sort de scritura
Perioda
5o secul do G.C. – al didancuei
Direzionvertical da man drëta a man ciancia, da man ciancia a man drëta Edit this on Wikidata
RujenedesIapanesc Vedl, Kanbun, Iapanesc, Lingac de Ryukyu
Scritures parentedes
Sistems parënt
Sister systems
Hanja, zhuyin, Cinesc tradiziunel, Cinesc scemplificà, chữ Hán, chữ Nôm, Khitan script, Jurchen script, Tangut script, Yi script
ISO 15924
ISO 15924Hani (500), ​Han (Hanzi, Kanji, Hanja)
Unicode
Unicode alias
Han
 Sun chësta plata vën dant trascrizions fonetiches tl Alfabet Fonetich Internazionel (AFI). Per na ntroduzion sun co liejer i simboi AFI, cëla Help:IPA. Per la desfrënzia danter [ ], / / y  , cëla IPA § Brackets and transcription delimiters.

Referënzes

mudé
  1. Matsunaga, Sachiko (1996). "The Linguistic Nature of Kanji Reexamined: Do Kanji Represent Only Meanings?". The Journal of the Association of Teachers of Japanese. 30 (2): 1–22. doi:10.2307/489563. ISSN 0885-9884. JSTOR 489563. Archivià dal uriginel ai December 2, 2022. Trat ite ai December 2, 2022.
  2. Taylor, Insup; Taylor, Maurice Martin (1995). Writing and literacy in Chinese, Korean, and Japanese. Amsterdam: John Benjamins Publishing Company. p. 305. ISBN 90-272-1794-7.
  3. McAuley, T. E.; Tranter, Nicolas (2001). Language change in East Asia. Richmond, Surrey: Curzon. pp. 180–204.