Lijënda
Articul per Ladin Gherdëina |
La lijënda ie na cuntia che fej referiment a n luech o na persona y che à suvënz carater mitich.
La lijëndes fej pert dla cultura populera tradiziunela y documentea te truepes caji nce la credënzes antiches n cont dla nasciuda, dl svilup y dla fin de n cërtl vital.[1].
Lijëndes da liejer
mudé- Karl Felix Wolff: Fia jomelina di re de Fanes. Calënder de Gherdëina 1952, pl. 107-119.
- Tresl Gruber: La legënda dì grofes da Sacun. Calënder de Gherdëina 1954, pl. 39-40.
- La derjola dl Saslonch. Calënder de Gherdëina 1965 pl. 51-55.
- Legënda dl ziplè. Calënder de Gherdëina 1965 pl. 55-60.
- Hugo De Rossi: La Derjola dl Saslonch. Union di Ladins de Gherdëina 1994.
- Karl Felix Wolff: L reiam de Fanes y d'autra liejëndes. Union di Ladins de Gherdëina, 1985.
- Karl Felix Wolff: L ciavalier cun la mirandules y d'autra liejëndes. Union di Ladins de Gherdëina 1988
- Hugo De Rossi: La Derjola dl Saslonch. Union di Ladins de Gherdëina 1994.
- Man de Fiër. Union di Ladins de Gherdëina 2005.
- Lucia Prinoth: L grof da Sacun lijënda per mëndri.
- Claudia Schrott, Josephine Schrott: Jì sa mont cun l’ava. Calënder de Gherdëina 2013, pl. 132-134.
- L Grof da Sacun Rai Ladina
- La liejënda dl Grof da Sacun. Cunsëi de furmazion de S. Cristina 2019.
- Franzl Pizzinini: Legendes y credënzes ladines. Rezia 1969 - Sföi de cultura ladina dé fora da "Ert pur i Ladins". Stamparia A.Weger - Pursenù.
- An cunta che.... Liëndes ladines. Uniun di Ladins Val Badia. Stamparia Presel, Balsan, 1985.
Plates cunliedes
mudé- Lijëndes ladines
- Leo Runggaldier: L Grof da Sacun
- Wikiversity: Ujep Antone Perathoner: La stria dala crëusc de Sacun.https://lld.wikipedia.org/w/index.php?title=Wikipedia:Defekte_Weblinks&dwl={{{url}}} Seite nicht mehr abrufbar], Suche in Webarchiven: Template:Toter Link/Core[http://timetravel.mementoweb.org/list/2010/Kategorie:Wikipedia:Vorlagenfehler/Vorlage:Toter Link/URL_fehlt
Notes
mudé- ↑ "Lijëndes y cianties", Roland Verra/Fonjo Willeit, Intendënza ladina, Bulsan, 2008.