Lingaz olandesc

Articul per Ladin Gherdëina Val Gardena dall'alto.JPG

L'olandesc (olandesc: Nederlands) ie na rujeneda germanica uzidentela che ie la rujeneda de l'oma de zirca 25 milions de persones y che vën ora de chël mo rujeneda da zirca 5 milions de persones. L ie la rujeneda ufziela de i Paejes Basc y una de la trëi rujenedes ufizieles dl Belje (ulache l ie la rujeneda de l'oma de zirca l 60% de la populazion). L ie la terza majra rujeneda germanica do l nglëisc y l tudësch.

Dutch
Familia de rujenedes
Default
  • Lingaz olandesc
Codesc de rujeneda
ISO 639-3

Dedora de l'Europa ie l olandesc ora de chël la rujeneda de l'oma de la majra pert de la populazion dl Suriname y l ie ënghe na rujeneda ufiziela tl Aruba, Curaçao y Sint Maarten.

L olandesc ti semea scialdi al tudësch y mpue ënghe al nglëisc y l vën suënz dit che l ie danter chëla doi rujenedes. Ngrum de dialec olandesc univa nfin da puech rujenei tl Deutschland, dantaldut tl Rheinland ntëur Duisburg. L Plattdeutsch tl nord dl Deutschland univa ënghe rujenà te pertes dl nord ti Pajes Basc. Nsci ne fova l cunfin danter i Paejes Basc y l Deutschland nia diretamënter n cunfin linguistich, ma chël iel deventà cul tëmp cul lascé do di dialec y la adozion de la rujeneda standardiseda te uni paesc.

L olandesc y l tudësch vën suënz udui coche doi formes standardisedes de l gran continuum de dialec tudësc te l'Europa continentela. L olandesc ne adrova nia l Umlaut sciche l tudësch y ne adrova nia plu l congiuntif. L olandesc ova n iede trëi geni gramatichei (masculin, feminin y neutral) sciche l tudësch, ma n'à aldinancuei mé plu doi. L olandesc adrova plu paroles latines de l tudësch, ma scialdi de manco dl nglëisc.