Articul por Ladin Gherdëina Val Gardena dall'alto.JPG

La poejia ie una dla sortes fundamenteles dla leteratura, daujin ala epica y ala dramaturgia.

La poejia ie unida plu de segur al scumenciamënt dala cianties de carater religëus o liedes ala situazions plu mpurtantes dla vita. La poejia possa vester tradiziunela, cun strutures y formes codifichedes tla storia dla leteratura o liëdia, zënza cheder formal dat dant da strofes, rimes y meter.

N desferenziëia plu sortes de poejia, sibe per l contenut che nce per la forma: poejia de amor, de patria, filosofica, religëusa, esistenziela y n.i.

La formes possa vester balladesches o te forma de sonett, himniches o minimalistes, coche tla tradizion japoneija dl haiku. Tres l mesun dla poejia possen dé esprescion ai sentimënc y ala sensazions diretamënter, plu che te autra sortes o formes letereres.

FuntanesModifica

  • M.Behrend, K.Foldenauer "Werkbuch Lyrik", Westermann, Braunschweig, 1979

Plates cunliedesModifica

Leteratura