Reviscion de i 17:02, 28 uto 2020 muda Starladin (descuscion \| contribuc) Aministradus 526 modifiche Nessun oggetto della modifica ← Mudaziun da denant		Reviscion de i 17:04, 28 uto 2020 muda anulea Starladin (descuscion \| contribuc) Aministradus 526 modifiche Nessun oggetto della modifica Proscima mudaziun →
Rissa 54: Santa Cristina deventa la senta dla "curazia Gherdeina" (che depënd dala pluania de Laion) y l preve che tuva tló a se cruzië dl bën dl’anes de duc i abitanc de Gherdëina y nce de [[Calfosch\|Colfosch]] (Colfosch fajova ntlëuta pert dla suneria di Wolkenstein y tucova percël pro [[Sëlva]]). Nteressant ie tlo n documënt da ntlëuta che disc che l pluan da Laion fova ubligà a mandé te Gherdëina (y ntlëuta ulova chël dì a S. Cristina!) n preve c he savova da rujené gherdëina y tudësch. Bele plan se à pona un n luech ndolauter destacà dala gran curazia de Gherdëina deventan nscila nstësses curazies: dl 1516 Colfosch, dl 1655 [[Urtijëi]] y dl’ann 1697 [[Bula]]. Mpermò l’ann 1735 ie Sëlva deventeda n benefiziat (che dependòva da Santa Cristina). Nteressant iel nce che mpermó l’ann 1902 se à Gherdëina destaci dala pluania de [[Laion]] canche Urtijëi ie deventeda pluania. Santa Cristina ie deventeda pluania mpermò l’ann 1922. 1420: La dlieja vën benedida a unër de doi sanc: [[Sant’Antuene]] dal purcel y [[Santa Cristina de Bolsena]]. 1443: Rissa 83: 1749: Dò belau 20 ani de lëures fac pro la dlieja (ngrandimënt dla dlieja nstëssa y pitli auteresc nueves, bonamënter de [[Dominikus Vinatzer]] (dla gran dinastia di scultëures Vinatzer), ruva adalerch l vëscul Leopold von Spaur a la benedì ora da nuef. Nteressant iël tló povester junté leprò che la doi statues de San Piere y San Paul, che ie aldidancuei a man drëta y a man ciancia dla gran autere, fajova dessegur pert di auteresc de Dominikus Vinatzer (1666 +1739) y de si mut Kassian Melchior (1710 + 1789). 1834: Rissa 110: 1888: La liea da mont tudëscia y dl’ Austria ([[Deutsch- Österreichischer Alpenverein]]) fej su la hitia te ncisles ti dajan l inuem de «[[Regensburgerhütte]]» per fé lecurdé da ulache ie unides la persones che se à cruzià de fé sù chësta hitia. 1898: Rissa 146: 1980: Sun porica de dlieja vën fabricà n orgun nuef. Fat à l orgun Paolo Ciresa de Tesero tla [[Val de Flëm]], depënt l à Silvio Senoner da Rijeda. 1981:

"Santa Cristina": Desfarënzia danter les verjiuns