"Santa Cristina": Desfarënzia danter les verjiuns
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Rissa 30:
== Storia ==
===10ejim – 18ejim secul===
Tres sbuscamënc nasc tla prima nëidies i mejes de S. Cristina; l se trata de paurs che muessa dé jù na pert de si davanies (dant al dut roba che crësc tla natura "Naturalien") ai vësculi de Freising y de Augsburg, davia che chisc paures ova pu giapà propi da chisc vësculi la lizënza de unì tló. L luech de runcaudie (che vën dal latin roncare) lecorda scialdi tlèr che l ie unì sbuscà dan fé su cësa y tublà. Plu tert ie pona unic i grofs da [[Sacun]] y chëi di Wolkenstein a cumandé.
Rissa 83:
1749:
===Dal 19ejim secul nfin ala doi gran vieres===
Dò belau 20 ani de lëures de ngrandimënt dla dlieja cun pitli auteresc nueves, bonamënter de [[Dominikus Vinatzer]] (*1666 +1739), vën l vëscul Leopold von Spaur a la benedì ora da nuef. La doi statues de San Piere y San Paul, che ie aldidancuei a man drëta y a man ciancia dla gran autere, fajova pert di auteresc de Dominikus Vinatzer y de si mut [[Kassian Melchior Vinazer]] (*1710 + 1789).
1834:
Line 127 ⟶ 128:
1924:
=== Do la gran vieres===
Te scola bas ite vëniel metù a ji na scolina.
1952:
| |||