"Lingaz tudësch": Desfarënzia danter les verjiuns
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nessun oggetto della modifica |
Nessun oggetto della modifica |
||
Rissa 85:
| map2 = Legal status of German in Europe.svg
| mapcaption2 = {{legend|#ffcc00|Rujeneda da maiuranza y (co-)ufiziela}}
{{legend|#d98575|Rujeneda
{{legend|#7373d9|Rujeneda
{{legend|#30efe3|Rujeneda
}}L '''tudësch''' (tudësch: ''Deutsch'', pronunzià: [{{IPA|dɔʏtʃ|pron}}]) ie na [[rujeneda germanica uzidentela]] che vën rujeneda dantaldut te l'Europa zentrela. L ie la sëula rujeneda ufiziela de l [[Deutschland]], de l'[[Austria]] y dl [[Liechtenstein]], y una de la rujenedes ufizieles de la [[Svizra]], dl [[Belje]], [[Luxemburg]] y dl [[Südtirol]] tla [[Talia]]. L tudësch ti semea a autra rujenedes germaniches uzidenteles sciche l [[lingaz olandesc|olandesc]] y l [[lingaz frison|frison]] y mpue plu dalonc l [[lingaz nglëisc|nglëisc]]. L ti semea ënghe scialdi a autra rujenedes germaniches sciche l [[lingaz danesc|danesc]], [[lingaz svedesc|svedesc]] o [[lingaz norvegesc|norvegesc]]. ▼
▲L '''tudësch''' (tudësch: ''Deutsch'', pronunzià: [{{IPA|dɔʏtʃ|pron}}]) ie na [[rujeneda germanica uzidentela]] che vën rujeneda dantaldut te l'Europa zentrela. L ie la sëula rujeneda ufiziela de l [[Deutschland]], de l'[[Austria]] y dl [[Liechtenstein]], y una de la rujenedes ufizieles de la [[Svizra]], dl [[Belje]], [[Luxemburg]] y dl [[Südtirol]] tla [[Talia]]. L tudësch ti semea a autra rujenedes germaniches uzidenteles sciche l [[lingaz olandesc|olandesc]] y l [[lingaz frison|frison]] y mpue plu dalonc l [[lingaz nglëisc|nglëisc]]. L ti semea ënghe scialdi a autra rujenedes germaniches sciche l [[lingaz danesc|danesc]], [[lingaz svedesc|svedesc]] o [[lingaz norvegesc|norvegesc]].
L tudësch ie una de la majera rujenedes al mond. L ie la rujeneda de l'oma de zirca 100 milions de persones y la vën rujeneda da de ndut zirca 130 milions de persones. L ie la majera rujeneda de l'oma te l'[[Union europea]]. L vën ënghe scialdi nsenià oradecà, dantaldut te l'[[Europa]] (ulache l ie la terza rujeneda plu mpareda do l nglëisc y l franzëus) y te i [[USA|Stac Unii]]. La rujeneda ie stata scialdi mpurtanta te i ciamps de la filosofia, teologia, la scienzes y la tecnologia. I paejesc che rejona tudësch ie adum i cuinti al mond ncont de numer de publicazions de nuef libri. N diescejim de duc i libri al mond vën publichei per tudësch.
| |||