"La nasciuda de n popul": Desfarënzia danter les verjiuns

 

L tëmp dl bront dal 1700 al 850 dan Geju Crist nes dà bel vel indicazion plu tlera de n nridlamënt stabil tla valedes,m per ejëmpl a Sotciastel te Badia o a Sent’ Uiana te Fascia y mo deplu resc’ concrec iel de nridlamënc sun Dos dai Pigui te Fascia y sun Col de Flam te Gherdëina tl tëmp dl fier dal 850 al 15 dan Geju Crist, chel che tlamon l tëmp di Retesc. Sun chësc popul antich iel de uni sort de teories, si rujeneda ne ie nia mo unida interpreteda defin. L vën rujenà de vel paroles retiches tl ladin, scvche : sala, brama, roa, troi etc., ma vester ne savons nianca sce i Retesc fova n popul uniter o plutosc na sort de confederazion de tribus, povester mé de carater religëus tla adorazion dla Dea Raetia.

 

Te chësc temp ie bonamënter nasciudes truepes dla Lijëndes dla Dolomites, ntëur a figures mitiches, de diviniteies dla natura, sciche la Aguanes, ninfes dla eghes. Truepes de chësta entiteies fova de carater feminil, tant che aldidancuei n iel de plu studiëuses che se tol a dì de n cult matriarcal, na cossa duta da desmustré. L ie bën vëira che Karl Felix Wolff à documentà truepes de chësta lijëndes ala fin dl otcënt, primes dl nuefcënt, ma ne savon nia tant che l à njuntà de si invenzion n chësc cont. A uni maniera iel puscibl se fé na imprescion de chëla che pudova vester la religion di vedli Retesc, aldò dla lijëndes, almanco per chël che reverda cërta credënzes o diviniteies, povester iel massa vagà interpreté i persunajes mitics dla lijëndes ladines coche diviniteies paganes greco-romanes, ma cërta cunvergënzes, p.e. l crëp de Pütia che pudëssa curespuender ala Pizia o Pythia , profetëssa di antics grecs, ie massa faszinantes per les stlù ora defin mé sciche l fosse dut mé casualiteies o invenzions.