"Lingaz tudësch": Desfarënzia danter les verjiuns
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nessun oggetto della modifica Etichetes: Mudazion per mobile Mudazion dal web per mobile Modifica da mobile avanzata |
Nessun oggetto della modifica Etichetes: Mudazion per mobile Mudazion dal web per mobile Modifica da mobile avanzata |
||
Rissa 63:
}}L '''tudësch''' (tudësch: ''Deutsch'', pronunzià: {{IPA-de|dɔʏtʃ|}}) ie na [[rujeneda germanica uzidentela]] che vën rujeneda dantaldut te l'[[Europa zentrela]]. L ie la sëula rujeneda ufiziela de l [[Deutschland]], de l'[[Austria]] y dl [[Liechtenstein]], y una de la rujenedes ufizieles de la [[Svizra]], dl [[Belje]], [[Luxemburg]] y dl [[Südtirol]] tla [[Talia]]. L tudësch ti semea a autra rujenedes germaniches uzidenteles sciche l [[lingaz olandesc|olandesc]] y l [[lingaz frison|frison]] y mpue plu dalonc l [[lingaz nglëisc|nglëisc]]. L ti semea ënghe scialdi a autra rujenedes germaniches sciche l [[lingaz danesc|danesc]], [[lingaz svedesc|svedesc]] o [[lingaz norvegesc|norvegesc]].
L tudësch ie una de la majera rujenedes al mond. L ie la rujeneda de l'oma de zirca 100 milions de persones y la vën rujeneda da de ndut zirca 130 milions de persones. L ie la majera rujeneda de l'oma te l'[[Union europea]]. L vën ënghe scialdi nsenià oradecà, dantaldut te l'[[Europa]] (ulache l ie la terza rujeneda plu mpareda do l [[nglëisc]] y l [[franzëus]]) y te i [[USA|Stac Unii]]. La rujeneda ie stata scialdi mpurtanta te i ciamps de la [[filosofia]], [[teologia]], la [[scienzes]] y la [[tecnologia]]. I paejesc che rejona tudësch ie adum i cuinti al mond ncont de numer de publicazions de nuef libri. N diescejim de duc i libri al mond vën publichei per tudësch.
L tudësch ie na rujeneda pluricentrica y à trëi formes standardisedes: l tudësch de l Deutschland (tlamà ''Bundesdeutsch''), l tudësch de l'Austria (tlamà ''Österreichisches Standarddeutsch'') y chël de la Svizra (tlamà ''Schweizer Standarddeutsch''). Chësta trëi formes se desferenzieia per n valguna paroles, espresions y datrai formes gramaticheles. Les ne ie nia da cunfonder cun i dialec tudësc rujnei te chisc paejes, ma les ie la formes standardisedes de coche l tudësch vën scrit te chisc paejes. Che l da trëi formes standardisedes dl tudësch ie zech che n grum de persones che rejona tudësch ne sa nstësc nia. N tudësch pudës per ejëmpl miné che la parola ''heuer'' (ncuei), che ne vën belau nia adurveda tl Deutschland, ie na parola dialetela te l'[[Austria]], ma ntant iel na parola ufiziela tl ''Österreichisches Standarddeutsch'' y vën perchël adurveda te documënc ufiziei.
| |||