Articul per Ladin Gherdëina

L'Austria (gherdëina: Austria o Österreich, badiot y fascian: Austria, tudësch: Österreich), ufizielmënter la Republica de l'Austria (tudësch: Republik Österreich), ie n stat te l'Europa zentrela. Si capitela y majera zità ie Viena.

Republica de l'Austria
Republik Österreich
Bandiera de Republica de l'Austria
Bandiera de Republica de l'Austria
Blason de Republica de l'Austria
Blason de Republica de l'Austria
Bandiera Blason
Inn
Land der Berge, Land am Strome
(Ladin: "Tiera di crëps, tiera pra l ruf")
Inuem ufiziel Republik Österreich
Rujeneda ufiziela Tudësch
Capitela  Viena
Geografia
Spersa 83 879 km²[1]
Ega 1,7%
Demografia
Populazion 8 979 894 ab.
(2022)[2]
Densità 107,1 ab./km²
Cumpëida dla fertilità 1,48 (2018)[3]
Guviern
Forma de guviern Republica parlamentera federela
Presidënt Alexander Van der Bellen
Canzelier Alexander Schallenberg (ÖVP)
Economia
PIB (numinel)
• de ndut
• a persona
(2021)
$480 miliarc[4]
$53 494
PIB (VPC)
• de ndut
• a persona
(2021)
$461,432 miliarc
$51 385
Munëida Euro
CVN

20% [1]

Auter
Codesc Internet .at
Prefis dl telefon +43
Furnea a

man drëta

Codesc ISO 3166 AT
Indesc dl Svilup Uman 0,916[5] (scialdi aut)
Coefizient Gini 30,2[6] (mesan)

Geografia mudé

 
Cherta topografica de l'Austria cun ziteies che à plu de 100.000 abitanc.

Storia mudé

 
Cherta etno-linguistica de l'Austria-Ungaria tl 1910.

La republica de l'Austria ie nasciuda ai 10 de setëmber 1919 do che ie tumeda l'Austria-Ungaria ala fin de la Prima Gran Viera.

Economia mudé

 
Na reprejentazion proporzionela de la esportazions de l'Austria tl 2019

Spartizion aministrativa mudé

L'Austria, coche republica federela, ie metuda adum da 9 stac federei (tudësch: Bundesländer o mé Länder).
Chisc stac possa fé leges che resta laite te la costituzion y uni stat à rapresentanzes tl parlamënt de l'Austria. Viena ie na zità-stat (Stadtstaat), ajache la zità fej ora belau dut l stat ncont de spersa y populazion.
L majer stat per populazion ie Viena cun 1.920.949 abitanc, ma l ie l mënder per spersa cun 415 km². L majer per spersa ie l'Austria Bassa cun 19.180 km², l mënder per populazion ie l Burgenland cun 296.010 abitanc.

Lista di stac federei mudé

Liej de plu tl articul: Stac federei de l'Austria

Blason Stat Capitela Spersa
(km2)
Populazion
(jen. 2020)
Pop.
per km2
  Austria Auta
(Oberösterreich)
  Linz 11 982 1 490 392 124,4
  Austria Bassa
(Niederösterreich)
  Sankt Pölten 19 178 1 684 623 87,8
  Burgenland   Eisenstadt 3 965 294 466 74,3
  Ciarënzia
(Kärnten)
  Klagenfurt 9 536 561 390 58,9
  Salzburg   Salzburg 7 154 558 479 78,1
  Steiermark   Graz 16 401 1 246 576 76,0
  Tirol   Dispruch
(Innsbruck)
12 648 757 852 59,9
  Viena
(Wien)
415 1 911 728 4 606,6
  Vorarlberg   Bregenz 2 601 397 094 152,7

Ziteies mudé

La majera zità de l'Austria cun na gran desfrënzia da la segonda ie la capitela Viena, che ova na populazion de 1 931 593 tl 2022. La segonda majera zità ie Graz, che tl 2022 ova na populazion de 292 630.
De ndut dal te l'Austria trë ziteies cun na populazion sëura i 200 000 abitanc (Viena, Graz y Linz) y trëi ziteies cun na populazion danter i 100 000 y 200 000 abitanc (Salzburg, Dispruch y Klagenfurt).

Inuem Stat Populazion
(tl 2022)[7]
  Viena Wien  Viena 1 931 593
  Graz Stiria  Stiria 292 630
  Linz Oberosterreich  Austria Auta 207 247
  Salzburg Salzburg  Salzburg 155 331
  Dispruch Tirol  Tirol 130 585
  Klagenfurt am Wörthersee Ciarënzia  Ciarënzia 102 618
  Villach Ciarënzia  Ciarënzia 64 071
  Wels Oberosterreich  Austria Auta 63 181
  Sankt Pölten Niederosterreich  Austria Bassa 56 360
  Dornbirn Vorarlberg  Vorarlberg 50 360
  Wiener Neustadt Niederosterreich  Austria Bassa 47 160
  Steyr Oberosterreich  Austria Auta 37 879
  Feldkirch Vorarlberg  Vorarlberg 34 998
  Bregenz Vorarlberg  Vorarlberg 29 306
  Leonding Oberosterreich  Austria Auta 28 967
  Klosterneuburg Niederosterreich  Austria Bassa 27 542
  Baden bei Wien Niederosterreich  Austria Bassa 25 783
  Wolfsberg Ciarënzia  Ciarënzia 25 056
  Traun Oberosterreich  Austria Auta 24 926
  Krems an der Donau Niederosterreich  Austria Bassa 24 921


 

Lians mudé


Europa

AlbaniaAndoraAustriaAserbaigianArmeniaBeljeBielorusciaBosnia y HerzegovinaBulgariaRepublica CecaCipreCroaziaDanimarcaEstoniaFinlandiaFranziaGermaniaGreciaGeorgiaIslandaIrlandaKosovoLetoniaLiechtensteinLituaniaLuxemburgMacedonia dl NordMaltaMoldovaMonacoMontenegroNorvegiaPaejes BascPoloniaPortugalRiam UnìRomaniaRusciaSan MarinoSerbiaSlovachiaSloveniaSpaniaSveziaSvizraTaliaTurchiaUcrainaUngariaZità dl Vatican


Vocabolar dl ladin leterar mudé

 
Austria

Austria 6 1870 Austria (AgostiniM, Dialogo1870*-2013:432)
gad. Austria grd. Austria fas. Austria fod. Austria col. Austria amp. Austria LD Austria
topon.
monarchia asburgica (fod.) Ⓘ Austria Ⓓ Österreich ◇ a) E massima la puora jent, che ven su per limosena sarave ben contenta de podè tornà sot a l’Austria, sot a l’acuila, che davant i butava nte le spazadure. E massima la puora jent, che ven su per limosena sarave ben contenta de podè tornà sott all’ Austria, sott’ all’ acquila, che davant i but-tava ‘nte le spazzadure. AgostiniM, Dialogo1870*-2013:432 (col.).

  1. 1,0 1,1 http://www.statistik.at/web_de/static/k37_054436.pdf.
  2. https://www.statistik.at/web_de/statistiken/menschen_und_gesellschaft/bevoelkerung/bevoelkerungsstand_und_veraenderung/bevoelkerung_zu_jahres-_quartalsanfang/023451.html.
  3. https://www.statistik.at/web_de/statistiken/menschen_und_gesellschaft/bevoelkerung/demographische_indikatoren/index.html.
  4. https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD.
  5. https://hdr.undp.org/data-center/human-development-index#/indicies/HDI.
  6. https://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.GINI.
  7. AUSTRIA, STATISTIK. en/statistics/index.html "Statistics". www.statistik.at. {{cite web}}: Check |url= value (help)