Toponomastica de Gherdëina
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
La Toponomastica de Gherdëina se da ju cun i inuemes di luesc de Gherdëina.
Storia mudé
Na lista longia de publicazions vedles di inuemes de Gherdëina ie stata metuda adum da Edmund Dellago[2].
Danter i primes che se à da ju cun i inuemes de Gherdëina ie stat Franz Moroder de Lenert. De ël cunescion na publicazion di inuemes dla Grupa dla Odles te la plata: Mitteilungen des DÖAV, che fova la lia da Mont de chëla che ël ie stat ence n fundadëur cun autri dla Sezion de Gherdëina (Sektion Gröden)[3].
N auter scrit cun la toponomastica à Franz Moroder publicà tl Calënder Ladin cun i inuemes de Resciesa[4].
Ti ani 1870-90 a Sepl Runggaldier da Janon metù adum n manuscrit, mei publicà y sënza data, cun la storia de Gherdëina, ma ncè cun i inuemes di mejes de Gherdëina y à mô dessenià cinch gran chertes topografiches: una de Urtijëi, una dia Mont de Sëuc, una de Santa Cristina y mo doves de mëndres de Urtijëi y Sacun[5].
Tl Calënder de Gherdëina dl 1951 ie stata publicheda na lista di vedli inuemes di luesc de Gherdëina per uni chemun cun doi desënies de Tresl Gruber di luesc Plazola y Peza[6].
Chertes de toponomastica mudé
Josef Kostner mudé
Ti ani 1960 se à Josef Kostner de Gardis dat ju dassën cun duta la toponomastica de Gherdëina publican cun n lëur da piunier 4 chertes ti Calëndri de Gherdëina:
- (Josef Kostner): Planta de Resciesa. Calënder de Gherdëina 1960, pl. 111.
- Josef Kostner, Gilo Prugger: Planta danter i ruves de Cuecenes y Ncisles. Calënder de Gherdëina 1967, pl. 93.
- Josef Kostner, Gilo Prugger: Cherta de Frea y ujinanza. Calënder de Gherdëina 1970, pl. 92.
- Josef Kostner, Gregor Prugger: Cherta de Ciandevaves y de Ciandepinëi. Calënder de Gherdëina 1974, pl. 124-125.
Lia per Natura mudé
Tl 1985 à la Lia per Natura y Usanzes publicà na cherta cun i inuemes ladins de Urtijëi[7].
Tl 2001 à Edgar Moroder adum ala Lia per Natura y Usanzes dat ora n gran studi cun la toponomastica de Mont Sëuc sun doi chertes y n cudejel[8]
Museum Gherdëina mudé
L Museum Gherdëina se á da ju cun l studi di mejes de Gherdëina dajan ora na publicazion cun na gran cherta tl an 2014[9].
Istitut Ladin mudé
L'Istitut Ladin Micurá de Rü à dat ora chertes cun i inuemes ladins per duta Gherdëina:
- Chemun de Santa Cristina - cherta topografica y cherta ortofoto cun i toponims ladins. 2005, ISBN 88 8171 064 1.
- Chertes ortofoto cun i toponims ladins. Chemun de Urtijëi. Sureghes, Runcadic, Bula, Mont Sëuc. 2017, ISBN 978-88-8171-126-0.
- Chemun de Sëlva - chertes ortofoto cun i toponims ladins. 2017 ISBN 978 88 8171 119-2.
Cëla ence mudé
Eghes de Gherdëina mudé
Notes mudé
- ↑ Franz Moroder: Saurì da se tenì a-mënz. Calënder Ladin 2014.
- ↑ Edmund Dellago: Inuemes de luesc de Gherdëina y si ntëurvia te de vedla chertes geografiches. Calënder de Gherdëina 2017, pl. 103-113.
- ↑ Franz Moroder: Zur Topographie und Nomenklatur der Geisslerspitzen-Gruppe. Mitteilungen des DÖAV Nr. 15, München 1885, pl. 178-180.
- ↑ Franz Moroder: Sauri da se teni a-mënz. Calënder ladin per l'an 1914, pl. 72-74.
- ↑ Toni Sotriffer: Bera Śepl Runggaldier da Ianon (1841-1917) [Si liber manuscrit - cun dessënies cartografics - giut desmincià. Calënder de Gherdëina 2017, pl. 114-120.
- ↑ Inuemes de luesc y vedla cëses de Gherdëina. Calënder de Gherdëina 1951, pl. 83-88.
- ↑ Demetz Meinrad, Moroder Albert, Comploj Siegfried: Cherta dl Chemun de Urtijëi cun i inuems ladins. Lia per Natura y Usanzes Urtijëi, 1985.
- ↑ Edgar Moroder: Seiser Alm - Mont de Sëuc - Alpe di Siusi. Flurnamenkarte, Parzellenkarte, Begleitbuch. Lia per Natura y Usanzes Urtijëi, 2001. ISBN 88-86102-27-5.
- ↑ Barbara Lanz, Sonja Mitterer: Höfekarte Gröden. Museum Gherdëina, Urtijëi 2014, ISBN 978-88-909015-0-8.
Bibliografia mudé
- Inuemes de luesc y vedla cëses de Gherdëina. Calënder de Gherdëina 1951, pl. 83-88.
- Edgar Moroder: Inuemes ladins de roes y smueies. Calënder de Gherdëina 1987, pl. 36-39.
- Rosmarie Mussner: Inuemes ladins per la stredes de Sëlva. Planta dl luech de Selva cun i inuemes ladins dla stredes. Calënder de Gherdëina 1989, pl. 76-77.
- Oscar Prinoth: Toponomastiga Ladina. L ie da plajëi che nce tl 1991 ie suënz unì adurvà inuemes ladins - nce tl setór dl artejanat y dla ndustria dl lën fossel na cumpëida de dizions da pudëi drët bën adurvé. Calënder de Gherdëina 1992, pl. 166-172.
- Edgar Moroder: L inuem Gredine, Greden, Gherdëina, Gardena, n toponim rie da spieghé. Calënder de Gherdëina 2013, pl. 145-147.