Ëifomes de Gherdëina
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
Ëifomes de Gherdëina. L'ëifomes à abù na vita scialdi sfadiëusa te Gherdëina canche les messova jì dlonch ora, dalonc y belau for a pé, ma nce de gran sudesfazion. L fova scialdi rie per ëiles rué per tëmp y ëura pra la fenans che parturiva belau uni an pervia ence dla stleta stredes y d'inviërn suënz per la nëif. "Per truepa ëiles fova l'ëifoma na figura de referimënt... Cun l'ëifoma pudova ëiles se cunsië n cont de cosses de sessualità,"[1] canche les fova nia sëules, de malaties. L'ëifomes purtova pona i popesc a batejé suënz l di do che i fova nasciui.
Danter la primes
mudéInsam Marianna, marideda Delago, (* 2 de auril 1804 a Santa Cristina. † 1 de nuëmber 1862)[2].
Mariana Senoner (1849 - 1893) te Sëlva ta la Poza.
À nce laurà cun la mazëtes y fat zandli y puntines[3].
Te Sëlva fova la prima ëifomes che cunescion Cristla Senoner da Crestan ala fin dl 800 y Stina Mussner da Rainel, marideda Ploner, (1870-1940).
Lisabeta Goller da Pedemont, marideda Kostner (Cebla), (1881-1948).
Prima ëifoma da Bula che à mparà a Viena. La jiva suënz a ciaval. La tlupova plantes cun si fra Giuani per fe unghënc y solbes.
Maria Runggaldier da Puent, marideda Zorz, (* 3 de auril 1882 † 19 de agost 1951). Tlameda nce Maria dl Zorz stajova tal Mota a Urtijëi finche si uem ova fat su la cësa Zorz. N iëde ala mussù jì cun la ciaspes sun Mont Sëuc nchin al Dialer.
Stina Kostner de Versëura, marideda Obletter, (* 16 de auril 1893 † sa Bula ) dita Stina dai popesc.
L diplom da ëifoma ala giatà a Dispruch l ann 1920. L'ann 1923 se ala maridà cun Giuani Obletter y ie jita a sté sa Junerëi a Urtijëi. Datrai univi a la tò cun la roda y ëila messova senté lessu cun na gran tëma.
Bianca Pedrai (* 15 de auril 1908 a Mori † 27 de auril 1987) da Rorëi.
Ova scumencià l Ann 1940 a Sëlva y jita n pension ai 16 de merz 1973.
Clara Schenk de Doss, marideda Holzknecht, (* 22 de fauré 1934 † 16 de setëmber 2019).
À scumencià l ann 1955 y fova la seula ëifoma te Santa Cristina. La ie pona deventeda ëifoma "de condotta" te duta Gherdëina. Ëila ti à judà a 1594 popesc a unì al mond.
Dal Prà Brunello, nasciuda a San Sebastiano - Folgaria ai 20 de jené 1934, à studià a Unieja y ie unida do maridé te Gherdëina l ann 1957. Ëila ie stata ëifoma te duta Gherdëina.
Munighes
mudéN valguna munighes de Gherdëina à nce fat l stude de ëifoma y laurà sciche ëifomes. Danter chëstes ie: Rainelda Piazza (Sr. Relindis), Irene Piazza (Sr. Eleonora), Levigia Senoner (Sr. Cleofa)[4].
Notes
mudé- ↑ Ingrid Runggaldier: Stories dl ëiles tla valedes ladines. Catalogh, Museum Ladin Ciastel de Tor 2006. ISBN 88 89255 23 4. pl. 92.
- ↑ Ildefons Perathoner: Parentela Delago. Calënder de Gherdëina 1975. pl. 166.
- ↑ Malia da Cudan: N èrt che ie jit perdù te Gherdëina. Calënder de Gherdëina 1987. pl. 57.
- ↑ Friedrich Moroder: La munighes de Gherdëina che vif y lëura ora per l mont aldidancuei. Calënder de Gherdëina 1971, pl. 58-62.
Bibliografia
mudé- Milva Mussner: La nasciuda y la mort de n pop. Usanzes, tradizions y cherdënzes da n iëde te nosta valedes ladines. Calënder de Gherdëina 1997, pl.137-148.
- Erica Senoner, Matilde Pezzei, Marta Mussner: Ëiles de Gherdëina. Stories de vita de ëiles de Gherdëina, zacan y al didancuei. Chemuns de Gherdëina 2001, pl. 20-21, 27, 45, 50, 57.
- Ingrid Runggaldier: Stories dl ëiles tla valedes ladines. Catalogh, Museum Ladin Ciastel de Tor 2006. ISBN 88 89255 23 4. pl. 92-94.
- Veronika Piazza: Inuemes de batëisum te Gherdëina (1606 – 2010) Calënder de Gherdëina 2019, pl. 75 (foto de na ëifoma pra l batun).