Articul per Ladin Gherdëina Val Gardena dall'alto.JPG

Bula ie na frazion dl chemun de Ciastel te Gherdëina. Adum cun Sureghes y Runcadic iela una de la trëi frazions ladines dl chemun de Ciastel.

La frazion de Bula.

GeografiaModifica

Bula ie a 1.500 metri de autëza, a man ciancia dl Derjon y sota Bulacia. A Bula vif presciapuech 150 persones, che rejona per la gran pert l ladin.

StoriaModifica

L prim iede ie Bula stata numineda tl ann 1288 dal grof Meinhards II. de Tirol-Görz coche ouf dem Pufel. Te chësc documënt i unic nunziei sies mejes: Kontrün (Cuntruni), Platz (Plazes), Kost (Costa), Plan, Rofen (Rone), Ur (Dëur). Tl 1473 ie sa Bula stat metù su n patronat per judé i pueresc. Chësc patronat ie po stat tëut ju dala cosra Maria Teresa tl 1775.

La vedla streda che purtova sa Bula, do ruf de Bula su, fova suvënz sota l pericul de smueies. Perchël à la provinzia de Südtirol ti ani 2004-2006 fat na streda dai auti nueva de 1,6 km che porta sa Bula. Pert de chësta nueva streda ie n tunel de 700 metri. Sa Bula ruvun nce tres n autra strada da ji a pé, tlameda streda de Ciastel. Sun chësta streda iel stazions dla via crucis. Na streda dai auti porta nce da Bula sun Mont de Sëuc pra l hotel Monte Piz. Da Bula ie n troi che porta sun Bulacia. N ti dij l Schnürlsteig.

DliejaModifica

 
L gran autere dla dlieja.

L Patron dia dlieja da Bula ie San Lenert Abat, protetëur di perjonieres y dl bestiam. La dlieja vën numineda l prim iede tla scritures tl 1339. L ciampanil ie romanich cun n tët nuef dl 1895. La dlieja ie a una sëula naveda cun n revëut a barijel. L gran autere baroch à na pitura cun San Lenert y la Madona de Jakob Jenewein dl 1745. La segra da Bula ie for stata tenida l di dla Santa Trinitá, la dumënia do Pasca de Mei.

Sa Bula che ie a n’autëza de 1.400-1.620 m sëura l livel di mer, cresciova zacan drët bën l'orde, la siëla y l’avëina. Tl 1956 fòvel sa Bula mo 56 ciampes. Perchël iel sa Bula mo mulins che univa mo adruvei fin ai ani 1970. Chisc ie unii derturei su, ie sota scunanza y ie da vijité. L prim mulin ala basa ie l mulin da Droch, l segondo da Rumanon. L mulin plu al auta ie chël da Zaramin derturà su tl 1983[1].

Monumënc sota defenduraModifica

Sa Bula dal trëi monumënc sota defendura:

  • I trëi mulins[2]. L mulin da Rumanon ie stat derturà per nteresamënt dla Lia per Natura y Usanzes tl 1999. L mulin de Droch y l mulin da Zaramin ie pona ënghe stai derturei[3]. Autri doi mulins nen ie nia plu da udëi. L fova i mulins de Spizëch y l mulin de Cuntruni.
  • La dlieja de San Lenert[4].
  • La calonia de Bula cun si portal de sas, la Madona cun Bambin de Jakob Jenewein y la bela stua baroch[5].

Monumënt naturelModifica

N monumënt naturel sota defendura ie l Busc di Salvans o Busc dl Salvan[6] sëura Bula, sota l troi che mëina sun Bulacia (Schnürlsteig)[7].

 
Busc di Salvans sëura Bula.

MejesModifica

I mejes sa Bula ie aldò de n articul tl Calënder de Gherdëina dl 1951: Pedemònt, La Vies, Sciuz, Cësa Vedla, Rone, Pecëi, Costa, Plazes, Mëune, Cuntruni, Gërva, Triech, Dëur, Versëura, Mesavia, Zaramin, Anción, Putrì, Sanón, Cebla, Tuene, Pian, Droch, Rumanón y la Calonia[8]. Da njunté iel mo Culac[9]

NotesModifica

  1. Maria Kostner: I mulins da Bula. Calënder de Gherdëina 2000, pl. 104
  2. Mulins da Bula tla plata dla Provinzia di monumënc sota defendura.
  3. Maria Kostner: I mulins da Bula. Calënder de Gherdëina 2000, pl. 104-107.
  4. La dlieja de Bula tla plata dla Provinzia di monumënc sota defendura.
  5. La calonia tla plata dla Provinzia di monumënc sota defendura.
  6. Chertes ortofoto cun i toponims ladins. Chemun de Urtijëi. Sureghes, Runcadic, Bula, Mont Sëuc. 2017, ISBN 978-88-8171-126-0.
  7. Busc di Salvans sota defendura dla Provinzia.
  8. Inuemes de luesc y vedla cëses de Gherdëina. Calënder de Gherdëina 1951, pl. 84.
  9. Barbara Lanz, Sonja Mitterer: Höfekarte Gröden. Museum Gherdëina, Urtijëi 2014, ISBN 978-88-909015-0-8.

BibliografiaModifica

  • Bula te Gherdëina dan 50 ani. Calënder de Gherdëina 1951, pl. 80-81.
  • Tresl Gruber: La dlieja da Bula. Calënder de Gherdëina 1960, pl. 77-82.
  • Laura Ciechi: 700 ani Bula y Runcadic. Calënder de Gherdëina 1989 pl. 28.
  • Babi da Nudrëi: Sa Bula Zacan. Stories de Babi da Nudrëi. Union di Ladins de Gherdëina 1997.