Articul per Ladin Gherdëina Val Gardena dall'alto.JPG


Bula ie na frazion dl chemun de Ciastel te Gherdëina. Adum cun Sureghes y Runcadic iel una de la trëi frazions ladines dl chemun de Ciastel.

La frazion de Bula.

GeografiaModifica

Bula ie a 1.500 metri de autëza, a man ciancia dl Derjon y sota Bulacia. A Bula vif presciapuech 150 persones, che rejona per la gran pert l ladin.

StoriaModifica

L prim iede ie Bula stata numineda tl ann 1288 dal grof Meinhards II. de Tirol-Görz coche ouf dem Pufel. Te chësc documënt i unic nunziei sies mejes: Kontrün (Cuntruni), Platz (Plazes), Kost (Costa), Plan, Rofen (Rone), Ur (Dëur). Tl 1473 ie sa Bula stat metù su n patronat per judé i pueresc. Chësc patronat ie po stat tëut ju dala cosra Maria Teresa dl 1775.

La vedla streda che purtova sa Bula, do ruf de Bula su, fova suënz sota l pericul de smueies. Perchël à la provinzia de Südtirol ti ani 2004-2006 fat na streda dai auti nueva de 1,6 km che porta sa Bula. Pert de chësta nueva streda ie n tunel de 700 metri. Sa Bula ruvun ncè tres n autra strada da ji a pé, tlameda streda de Ciastel. Sun chësta streda iel stazions dla via crucis. Na streda dai auti porta nce da Bula sun Mont de Sëuc pra l hotel Monte Piz. Da Bula ie n troi che porta sun Bulacia. N ti disc l Schnürlsteig.

DliejaModifica

 
L gran autere dla dlieja.

L Patron dia dlieja da Bula iè San Lenert Abat, protetëur di perjonieres y dl bestiam. La dlieja vën numineda l prim iëde tla scritures tl 1339. L ciampanil ie romanich cun n tët nuef dl 1895. La dlieja ie a una sëula naveda cun n revëut a barijel. L gran autere baroch à na pitura cun San Lenert y la Madona de Jakob Jenewein dl 1745. La segra da Bula ie for stata tenida l di dla Santa Trinitá, la dumënia do Pasca de Mei.

Sa Bula che ie a n’autëza de 1.400-1.620 m sëura 1 livel di mer, cresciova zacan drët bën l'orde, la siëla y l’avëina. Tl 1956 fòvel sa Bula mo 56 ciampes. Perchël iel sa Bula mo mulins che univa mo adruvei fin ai ani 1970. Chisc ie unii derturei su, ie sota scunanza y ie da vijité. L prim mulin ala basa ie l mulin da Droch, l segondo da Rumanon. L mulin plu al auta ie chël da Zaramin derturà su tl 1983[1].

MejesModifica

I mejes sa Bula ie aldò de n articul tl Calënder de Gherdëina dl 1951: Pedemònt, La Vies, Sciuz, Cësa Vedla, Rone, Pecëi, Costa, Plazes, Mëune, Cuntruni, Gërva, Triech, Dëur, Versëura, Mesavia, Zaramin, Anción, Putrì, Sanón, Cebla, Tuene, Pian, Droch, Rumanón y la Calonia[2].

NotesModifica

  1. Maria Kostner: I mulins da Bula. Calënder de Gherdëina 2000, pl. 104
  2. Inuemes de luesc y vedla cëses de Gherdëina. Calënder de Gherdëina 1951, pl. 84.

BibliografiaModifica

  • Bula te Gherdëina dan 50 ani. Calënder de Gherdëina 1951, pl. 80-81.
  • Tresl Gruber: La dlieja da Bula. Calënder de Gherdëina 1960, pl. 77-82.
  • Laura Ciechi: 700 ani Bula y Runcadic. Calënder de Gherdëina 1989 pl. 28.