Runcadic
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
Runcadic ie na frazion dl chemun de Ciastel te Gherdëina. Adum cun Sureghes y Bula iel una de la trëi frazions ladines dl chemun de Ciastel.
Ai 26 de setëmber dl 1901 ie unida cunsagreda a Runcadic na pitla capela pra l luech da Passua de Sepl Runggaldier. Tl 1985 ie unida benedida na dlieja nueva dedicheda a Sant Ujep.
Runcadic ie a man ciancia dl Derjon daujin a Urtijëi. La frazion à na populazion de presciapuech 600 persones. Runcadic à na scola elementera ladina.
Mejes de Runcadic
mudé
Bleje, (Poza), La Rodes, Pinter, Tlesura, Tlesura Dessot, Digon, Larenzan, Piciuel, Spizëch, Flinch, Mujenoi (Iocl), Peles, La Chëurt, Col Dessëura, Col Dessot, Poza Strëubl, Holderle, Crëusc, Flëigher, Tecul, Aldian, Cësanueva, Revisc, Fussieies, Ciaplé, Uliën, Arert (Darert), Costa, Val Dessëura, Val Dessot, Zinch (Boschier), Zinch (Cësanueva), Visot (Valzut), Rainel (Cësanueva), Passua Dessëura, Passua, Passua Dessot (Sontheimer), Passua Dedite, Passua Nueva, Pedescin, Tublà da Gustin, Cësa dl Loiner[2]
Monumënc sota defendura
mudéA Runggadic dal doi monumënc che ie sota defendura dla Provinzia. L terzo monumënt fova l luech de Spizëch che ie bruja ju defin ai 23 de auril dl 2018[3].
Sa Passua iel na pitla capela dedicheda a Sant'Ujep y fata su tl 1901[6].
-
Col de Sëura. -
Piciuel dedite. -
Spizëgg dan che l ie vardù ju.
Cëla nce
mudéNotes
mudé- ↑ Bruno Perathoner: Lovis Corinth Calënder de Gherdëina 2001, Union di Ladins, Urtijëi 2000, p. 179.
- ↑ Barbara Lanz, Sonja Mitterer: Höfekarte Gröden. Museum Gherdëina, Urtijëi 2014, ISBN 978-88-909015-0-8.
- ↑ L vedl mesc da Spizëch ie vardù ju defin. La Usc di Ladins, N. 16/2018 - 27 de auril 2018.
- ↑ Col de Sëura, mej sota defendura dla Provinzia.
- ↑ Piciuel dedite, cësa sota defendura dla Provinzia.
- ↑ Elsa Runggaldier:‘‘ Na vijita ala Capela da Passua‘‘. Calënder de Gherdëina 1975, pl. 124.