Sureghes
Articul per Ladin Gherdëina |
Sureghes (tudësch: Überwasser, talian: Oltretorrente) ie na frazion dl chemun de Ciastel a Urtijëi. L luech ie sun la pert ciancia dl ruf Derjon che fesc da sëida cun Urtijëi. Adum cun Runcadic y Bula iel una de la trëi frazions ladines dl chemun de Ciastel, ma la toca nce pra Urtijëi sciche comunitá de dlieja, de scola, economica y de cultura. Ënghe l codesc dla posta ie l medemo de Urtijëi (39046).
La majera pert di abitanc, che ie ca. 500, rejona ladin. Ti ani passei iel stat fac n valgun iëdesc n referendum per fé passé Sureghes a Urtijëi, ma l resultat ie for stat de contra. Na pert de Sureghes che ie de mpurtanza per l sport ie l Col de Ronc. Ai 8 de dezëmber dl 2021 ie ino stat giaurì l purtoi Pilat da Mont de Sëuc ju che fina japé dl Col de Ronc. Da Sureghes pea ënghe su la furnadoia Mont Sëuc che, sciche dij l inuem, porta sun Mont Sëuc.
Mejes
mudéL'Abitazion, Spisecher, Cucheneies, Toch (Fever), Bòlser, Nevaves Dessëura, Nevaves Dessot, Pecëi, Manguc, Fumé, Pradel, Pitl Pradel, Ronc Dessot, Ronc Dessëura, Rescion Dessot, Rescion Dessëura, Vidalonch, Vidalonch Dessot, Furdenan, Palmer, Palmer Dessëura, Palmer Dessot (Cësanueva), Pitl Palmer, Salman, Minert, Plan, Bierjun, Branciani, Piz, Pilat, Trëbe, Sabedin, Puciacia, La Rives, Biei, Tlesura, Tlesura Dessot, Iender, Ciulé, Seniam, Rainel, Licion, Prënsa (sedim)[1].
Taflà de Bierjun
mudéTl Museum Gherdëina ie da udëi l taflà de n pitl standegun rich de dessënies cun crëida cuecena dl 1490 che fova tl meje Bierjun.
Monumënt sota defendura
mudéLa cësa Rescion Dessot de lën, mé l ciulé y la cësa da fuech ie de sas, dl Medieve ie sota defendura dal 8 de auril 1980. Da udëi iló doi bela portes de lën cun arch romanich[2].
Monumënc naturei
mudéMonumënc naturei sota defendura ie l Pisciadoi de Pedroc o de Pilat dl Ruf de Piz y la funtanes de Cunfin.
- Svilup dla cëses a Vidalonch
-
Coche Sureghes fova ai 19 de mei 2007
-
Sureghes ai 1 de agost 2008
-
Sureghes d'inviërn 2021
Cëla nce
mudéNotes
mudé- ↑ Barbara Lanz, Sonja Mitterer: Höfekarte Gröden. Museum Gherdëina, Urtijëi 2014, ISBN 978 88 909015 0 8.
- ↑ Rescion de sot, monumënt sota defendura.
- ↑ "Pisciadoi de Pedroc, sota defendura dla Provinzia". Archivià da l uriginel ai 2022-01-18. Trat ite ai 2022-01-18.
- ↑ "Funtanes de Cunfin, sota defendura dla Provinzia". Archivià da l uriginel ai 2022-10-30. Trat ite ai 2022-01-18.