Gherdëina

Articul per Ladin Gherdëina Val Gardena dall'alto.JPG


Gherdëina ie na valeda tl raion dla Dolomites dla region taliana Trentin-Südtirol.

GeografiaModifica

La valeda de Gherdëina ie longia zirca 25 km, scumëncia a Pruca tla val dl Isarch y va verso est nfin a rué pra l Sela y sun i jëufs de Frea y dl Sela. Tres Gherdëina passa l ruf Derjon, che cun na lunghëza de 26 km y na spersa de 199 km² ie un di ruves plu mpurtanc che rua tl Isarch.

StoriaModifica

ChemunsModifica

 
Sëlva

La valeda de Gherdëina cumpëida cater chemuns:

Vita da paur te Gherdeina cun Bruno Stuflesser Petlin Zenz da Puent y Bruno Moroder dl Radio Ladin.

L luech de Sëlva ie a 1563 metri y à na populazion de presciapuech 2600 abitanc[1]. Da lecurdé ie i sedims dl ciastel de Val sota Stevia dl sec. XII, che fova di Maulrappen, pona di Vilanders y ala fin di Wolkenstein. Mpue plu inite te Val iel la capela de San Salvester cun pitures murales baroches. La dliejia prinzipela ie Santa Maria ad Nives y ie dl 1503, ma la ie unida ngrandida te n stil modern tl 1992. L ciastel de Gherdëina (Fischburg) ie tl raion dl chemun de Sëlva y ie n palaz tert-renaissance fat su per ncëria dl Grof Engelhard Dietrich von Wolkenstein; l fova sënta de suneria, ma nce ciastel da ciacia cun deplù lec artifiziei per zidlé pësc. Aldidancuei iel privat y ne possa nia unì vijità. L paesc de Sëlva ie caraterisà dal turism sibe d'instà, che dantaldut d'inviern. Trëi furnadoies mëina alauta de viers de Frea/Dantercëpies y Ciampinëi. Mpurtant per l sport dai schi ie nce l raion de Plan de Gralba cun la furnadoia de Piz Sella. L purtoi "Saslonch" ("Saslong" ie la denominazion turistica) ie cunesciù dlonchora per la garejedes de Copa dl Mond tenides uni ann. L raion de Val fej pert dl Parch Naturel Puez-Odles.

 
Santa Cristina

L luech de Santa Cristina ie a 1430 metri de autëza y à na populazion de ntëur 2000 abitanc[2]. La dlieja vën recurdeda bele dl 1342 y ie una dla plu antiches dla valeda. La à na pert gotica y per l rest iela tl stil nazaren ala Gherdëina. Lëures di Trebinger Vinazer y na Santa Filomena de J.D.Mahlknecht ie la opres artistiches de majera valuta. Doi furnadoies porta ai raions Mont de Mastlé y de Monte Pana, referimënc dl turism da d'instà y da d'inviern. Vel architetures rurales tradiziuneles se à mantenì dantaldut tl ridl de Plesdinaz.

 
Nscila fova Urtijëi d'instà dl ann 2008. L univa fabricà dassënn.

Urtijëi ie l majer luech de Gherdëina, a n' autëza de 1236 m., cun na populazion che ruva daujin ai 5000 abitanc[3]. La frazions de Sureghes che toca pra l chemun de Ciastel, toca sciche paesc y pluania pra Urtijëi. L raion de Col de Flam fova bele abità tl tëmp retich; testemunianzes iel da udëi tl Museum Gherdëina. Dl medieve ie i resć dl ciastel de Balest (Stetteneck), che ie mò da udëi sul col da Pincan. L ie l zënter scolastich dla valeda cun l Lizeo Artistich "Cademia", la Scola prufesciunela per l Artejanat artistich, y l Istitut Tecnich Economich "Raetia". Tlo iel nce la Direzion dla scolines ladines, la Direzion raionela dla scoles elementeres y mesanes y la Direzion dla scola de mujiga de Gherdëina. Da auzé ora ie nce la sënta dla Union Generela di Ladins dla Dolomites tla Cësa di Ladins, ulache l ie nce l Museum Gherdëina. Nia dalonc ie la redazion prinzipela dla Usc di Ladins. Sun Plaza de Sant Antone iel nce la sënta de Radio Gherdëina, daujin al local di jëuni "Saut" y ala Mostra d' Ert. Te n local basite ala Cësa dla Cultura "Luis Trenker iel na esposizion permanënta dl artejanat artistich de Gherdëina. Danter i munumënc artistics de Urtijëi iel da lecurdé la Dliejia de pluania cun lëures mpurtanc de J.D.Mahlknecht y autri... La dlieja de Sant' Antone à lëures di Vinazer. Te curtina iel la dlieja de Sant' Ana, ulache l fova plu da giut la dlieja prinzipela dl luech. La dlieja plu vedla de Gherdëina ie la dlieja da Sacun, cun copies di lëures di Vinazer y na copia dla pitura dl gran autere de Franz Sebald Unterberger (I uriginei ie tl Museum Gherdëina). Danter I monumënc publichs iel da auzé ora l monumënt de Ludwig Moroder al ambolt Purger, che ova giaurì la streda de Gherdëina basora y l saudé roman de Batista Moroder dan Villa Venezia. Danter la operes plu nueves iel da nunzië la funtana dla ganes de Filip de Dos sun plaza "Raetia" y la funtana dla pitla plaza de San Antone cun scultures de Bruno Walpoth y Hermann Josef Runggaldier. Nce la vedla locomotif dla ferata de Gherdëina ie metuda ora sun la promeneda che fova n iede la stazion dla ferata. Urtijëi ie nce la sënta de n raion saniter y soziel y dla cësa per studënc "Assudëi". Na furnadoia cunliëia l paesc cun l gran raion de Mont Sëuc; n' autra cun la Mont de Mastlé. Na ferata ("Standseilbahn") mëina sun la mont de Resciesa. L turism ie scialdi svilupà cun strutures modernes y cin hotiei a cin stëiles. L zënter per jì a pé de Urtijëi à truepa butëighes y ustaries.

 
Bula y Pinëi da Piz ju

De Gherdëina fesc encé pert la frazions ladines dl chemun de Ciastel: Sureghes, Runcadic y Bula.

La rujeneda dl'oma dla majeranza dla valeda (85-90%) ie l ladin (varianta gherdëina).

Posć te GherdëinaModifica

Da scuté su per gherdëinaModifica

  • Cëla ënghe Ladin gherdëina
  • Anda Adele Moroder de Lenert conta per ladin de si nëinesc bera Vinzenz Moroder da Scurcià y anda Anna Maria Schmalzl (Moidl dl Pech). Dal Archiv Radio Ladin de Gherdëina tëut su da Alex Moroder.

Cianties de GherdëinaModifica

  • Nëus jon pa bel plan, bonamënter na ciantia populera[4], cianteda tl 1969 n ucajion di 100 ani dala prima arpizeda sun Saslonch de Paul Grohmann.
Archiv Radio Ladin de Gherdëina




Da udëi moModifica

Galaria de fotografiesModifica

WikidataModifica

d:Q384885

  1. https://www.selva.eu/la/Vita_dl_luech/Roba_nteressanta/Zifres_y_fac
  2. https://www.sanktchristina.eu/system/web/fakten.aspx?menuonr=219511655&sprache=4
  3. https://www.chemun.urtijei.bz.it/la/Vita_tl_luech/Nfurmazions_de_valor/Numeri_y_fac
  4. Rut Bernardi Paul Videsott: Geschichte der ladinischen Literatur. Ein bio-bibliographisches Autorenkompendium von den Anfängen des ladinischen Schrifttums bis zum Literaturschaffen des frühen 21. Jahrhunderts. Scripta Ladina Brixinensia 3. Bulsan 2013. ISBN 978-88-6046-060-8. pl. 382