Johann Baptist Purger

Articul per Ladin Gherdëina

Johann Baptist Purger (* 3 de utober 1805 a Urtijëi; † 21 de dezëmber 1872 a Urtijëi) ie stat n marcadënt y sëurastant de chemun de Urtijëi.

Purger tl 1850

Biografia

Nasciù a Urtijëi tla cësa Pana da Maria Cristina Mauroner y Peter Burger de San Piere dl mej Oberplankl. L'inuem da familia da Burger ie pona deventà Purger. A Urtijëi ova bel si pere na butëiga da sotler tla cësa Pana. Do la scola a Urtijëi iel jit per cin ani al ginase a Bulsan. Cun 19 ani iel pona jit a Valencia tla Spania, ulache fova n valguna families de Gherdëina che marciadova, i Moroder de Resciesa, i Martiner y si cunià Podreider. Tl 1931 iel inò unite te Gherdëina y à tëut tla mans la pitla firma o butëiga dla sor che marciadova nce de chiena. L Purger marciadova scialdi de chiena coche n veic da si scric. Ël ie bën stat un di primes de Gherdëina a fé l lëur de ferlëigher i nce à lascé mëter ora l lëur ziplà tla mostres. L ie stat doi iëdesc nce Ambolt de Urtijëi dal 1949 al 1956 y dal 1857 al 1859. La fëna, marideda tl 1933 fova Mariana Moroder (1807-1864) na sor de Janmatie Moroder y muta de Jan Andrea de Manguc y Anna Maria Peschlauzer, danter i majeri marcadënc de Gherdëina. Cun Jan Matia Moroder ova l Purger fat l prim proiet per la streda de Gherdëina, ma Jan Matie ie mort l ann 1849. Ël à purtà inant l proiet dla streda cun gran fadies y cunstimënc ajache truepes dajova de contra.

Streda

Liej de plu tl articul: Stradon de Gherdëina

Bruno Moroder dl Radio Ladin conta dla festa di 100 ani stradon.

Bele tl 1843 se à l Purger y Jan Matie Moroder metù adum per lascé fé n plan a si spëises per na streda da Pruca te Gherdëina. Chësta streda ie unida fabricheda cun gran fadia, ma nce cun gran prëscia te set mënsc da fauré al utober dl 1856, per na lunghëza dla streda danter Pruca y Pescosta a Urtijëi longia prësciapuech 14 km. N ucajion dla inaugurazion dla nueva streda ova l Purger lascià fé da Johann Burgauner, che fova diretëur dla Scola d'Ert de Urtijëi, na litografia de Urtijëi. Sun la litografia ie da udëi la streda nueva y nce l puent de sas sun l ruf de Val d'Ana. Sun la verscion depënta a acuarel da Josef Moroder iel da udëi doi tublei che Josef à dessenià a man che mancia sula verscion uriginela, ajache l Purger ulova bonamënter che n udësse miec si cëses. L ie nce da udëi l puent de sas fabricà bel tl 1853.

Monumënt

L' ann 1921 ie stat metù su n monumënt al Purger, na scultura zipleda tl lën da Ludwig Moroder sula pert de man drëta a unì su per l stradon, dan l puent sun n gran pustimënt de porfir. Chësc ie po unì spustà doi iëdesc per i lëures dl stradon y ala fin jetà tl bront l' ann 1956 cun l'aiut de Vigil Pescosta.

Notes

Litografia de Urtijëi de Urtijëi tl 1856 de Johann Burgauner (1812 - 1891)

Monumënt a JB Purger fat da Ludwig Moroder.

Plata

Pietà de Giuani Batista Moroder sun la fossa dla familia Purger.

Bibliografia

• Wilhelm Moroder: ‚‘Markt St. Ulrich im Grödentale‘. Im Selbstverlag Marktgemeinde St. Ulrich 1908, pl. 60-61.
• Franz Prugger: 90 anni stradon de Gherdëina. Calënder de Gherdëina 1948, pl. 46-51.
• Christian Moroder: 100 Ani stradon de Gherdëina. Calënder de Gherdëina 1956, pl. 56-70.
• Leo Runggaldier: A ti, Seniëur JB. F. Purger. Calënder de Gherdëina 1956, pl. 70-71 (poejia).
• Edgar Moroder: L prim stradon de Gherdëina - Die erste Grödner Talstraße 1856-2006. Union di Ladins de Gherdëina, Urtijëi 2006, ISBN: 88-901599-1-X.
• N liber scialdi intéressant sun l prim stradon de Gherdëina dl 1856. Calënder de Gherdëina 2007 pl. 62-65.
• Chiocchetti Nadia: Nosta Jent. Persones y personalités dla Ladinia. Union Generela di Ladins dles Dolomites. pl. 127-128. ISBN 88-901703-4-4.

Cëla nce

• Marcadënc de Gherdëina.