Scola d'Ert Urtijëi

Articul per Ladin Gherdëina Val Gardena dall'alto.JPG

La Scola d'Ert de Urtijëi, ënghe numineda Cademia, ie na scola auta d'ert a Urtijëi te Gherdëina che porta ala matura.

Sënta nueva dla Scola d'Ert
Sënta nueva dla Scola d'Ert
La cësa a Urtijëi ulache l fova la prima scola de desëni.
La cësa de Janon a Urtijëi ulache l fova la prima scola de desëni.

StoriaModifica

 
Alcide Ticò a man ciancia y Ludwig Moroder cun sculeies che zipla n pitl saudé tla scola d'ert ntëur l 1936.
 
Arturo Tanesini podestà de Urtijëi cun i maestri dla Scola. Da man ciancia sentei: Ludwig Moroder Mëune , Vinzenz Peristi Banch, Arturo Tanesini; August Runggaldier Furdenan; Luis Pezzei. N pé: Luis Senoner Tinderla, Luis Piazza Cudan; Luis Insam Levijantone; Carlo Crepaz Maidl; Luis Kostner Slejuc; Albin Mussner Zorz; Vinzenz Moroder Resciesa.

Bel al scumenciamënt dl dejenuefejim secul iel uni pensà che l fossa debujën de mëter su a Urtijëi na scola de dessëni per miuré la cualità dl artejanat de Gherdëina. Tl 1821 à l coser Franz I cunzedù de mëter su na scola d'ert a Urtijëi. Perchël ie l jëunn Jacun Sotriffer stat mandà a Viena a mparè per doi ani a l'academia y pona ti iel stat sëurandat l nseniamënt de dessëni tla cësa Steifl a Urtijëi ai 25 de jenè dl 1825. Tl 1832 ie pona stat metù leprò n curs de mudelé tla cëira ma l desëni fova mo for la materia prinzipela. De la sculea Rusina Vinatzer (1839 - 1905) de chëla scola iel mo da udëi dessënies de scola. A chëi tëmpes jiva i jëuni a mparé a dessenië bel abenëura dan scumencé a lauré.

Tla direzion dla scola ie pona unic do si mut Christian Sotriffer (1835 – 1908), Johann Burgauner (1812 - 1891) de Ciastel y ala fin Vinzenz Runggaldier-Janon (1839 – 1892) canche la scola ie pona stata stluta dal stat per giaurì na scola d'ert a Bulsan[1].

Dal 1872 à Ferdinand Demetz metù su na scola da ziplé, tlameda Staatlich subventionierte Lehrwerkstätte für Holzschnitzer, che univa meneda te si berstot y univa finanzieda n pert publicamënter. Tl 1883 ie i finanziamënc publics unii tëui ju.

Ai 4 de utober dl 1890 ie pona la scola deventeda inò publica, sot ala direzion dla scola d'ert de Bulsan fin al 1896, tl segondo partimënt dla cësa ntlëuta da permò fabricheda daujin ala dlieja de Urtijëi. Bel tl prim ann do la giaurida jiva ntlëuta iló a scola 140 sculëies che messova jì per doi ani dan jì a fé i lerneri da n moaster. Tl medemo tëmp dajovel nce cursc de dessëni per sculeies dla scola elementera y lerneri te si tëmp liede. Dl 1900 an pona messù to demez chësc regulamënt ajache truepes ne'n ova nia l muet de ji a scola dan scumencé a lauré. I ferlëigri fova suënz de contra a na bona cualificazion di sculëies y l ti univa pruibì de dessenië mëiles y pomaranceni ajache chësc ne juova nia a ziplé plu aslune.

 
La sënta dla scola d'ert dal 1890 al 1938.

Danter la gran vieresModifica

Do la prima gran viera ie la scola passeda sota la direzion de diretëures talians. Danter chisc ie stac dantaldut Guido Balsamo Stella dal 1924 al 1927. Ël à abù n gran nflus sul nseniamënt y stil modern che ël à purtà inant ma che ne plajova nia ai ferlëigri che ova plu gën l stil nazaren, plu saurì da vënder. Per chësta gauja à Guido Balsamo Stella messù se'n ji, coche l fova bel suzedù a Oskar Felgen von Farnholz che à ënghe messù se'n ji tl 1907.

Alcide Ticò, diretëur dal 1935 al 1937, à inò metù a jì la scola per dut l di per trëi ani[2]. Tl 1938 à l chemun de Urtijëi cumprà la vedla cësa Cademia fata su da Ferdinand Demetz per mëter su iló la scola, ulache ntant, do l 1890, fovel stata fata na pension. La cësa ie unida fata su moderna te n stil razionalistich do dessënies dl njenier Tagliazucca de Bulsan[3]. Danter i ani 1937 y 1954 ie stat diretëur Salvatore Li Rosi. Ti ani danter la vieres ie stac de bon nsenianc Ludwig Moroder de Lenert per l desëni, mudelé y ziplé y Vigil Pescosta da Banch y Adolf Keim.

Do la segonda vieraModifica

Do la segonda viera mundiela ie la scola rueda sota la direzion de Raimund Mureda dal 1957 inant. De chël tëmp iel da lecurdé i nsenianc Milly Schmalzl, Peter Demetz, Josef Kostner, Luis Kostner, Rudolf Moroder y Markus Vallazza.

La scola de trëi ani ie resteda coche Ticò l'ova metuda su fin al 1959, canche n à juntà leprò mo doi ani, deventei trëi tl 1964. Tl 1972 ie pona la scola deventeda de 5 ani do la scola mesana, che ie stata lasceda su tl 1975. Aldidancuei ie la scola d'ert de Urtijëi na scola auta che porta ala matura. Ai 27 de mei dl 2000 ie stata naugureda na sënta nueva dla scola al post dla vedla sënta de la Cademia[4].

SculeiesModifica

N valgun inuemes de sculeies cunesciui de chësta scola ie Gotthard Bonell, Rudi Stingel, Egon Rusina, Augusto Murer, Friedrich Gurschler, Martin Rainer, Albert Mellauner, Barbara Tavella, Lois Anvidalfarei, Franz Kehrer, Sonja Hofer, Manfred Mureda, Leander Piazza, Sergio Sommavilla, Heinz Mader y Guido Anton Muss.[5]

Cësa per studëncModifica

La vedla cësa Assudëi de Franz Hofer de Luis Pech ie stata fata su da nuef tl 2007 per ti dé d'albiërch ai studënc dla scola d'ert.[6]

NotesModifica

  1. Marina Demetz: Hausierhandel, Hausindustrie und Kunstgewerbe im Grödental vom 18. bis zum beginnenden 20. Jahrhundert. Tiroler Wirtschaftsstudien Bd. 38. Wagner, Dispruch 1987, ISBN 3-7030-0186-0.
  2. Scola d’Ert Urtijëi: Prof. Alcide Ticò † 7.4.1991. Calënder de Gherdëina 1992, pl. 90.
  3. Karlheinz Mureda: Storia dla cësa dla Scola d’Ert “Cademia”. Calënder de Gherdëina 1998, pl. 62.
  4. Karlheinz Mureda: Festa de inaugurazion dla Scola d’Ert nueva. Calënder de Gherdëina 2001, pl. 120-123.
  5. Georg Demetz Die Grödner Kunstschule Cademia, Geschichte und Entwicklung einer Kulturträgerin (tudësch) pdf.
  6. Georg Demetz: "Assudëi" na dënia sosta per i studënc. Calënder de Gherdëina 2008, pl. 129

BibliografiaModifica

  • R. Scuola d'Arte - Ortisei. Da: L'Istruzione tecnica nella Provincia di Bolzano,a cura del R. Provveditorato degli Studi, 1941, pl. 21.
  • La Scola d’Ert a Urtijëi. Calënder de Gherdëina 1950, pl. 49-53.
  • Direzion Scola d’Ert: Cumià dala Scola d’Ert de Urtijëi. Calënder de Gherdëina 1978, pl. 30.
  • Direzion Scola d’Ert: Mostra: 150 ani Scola d’Ert a Urtijëi. Calënder de Gherdëina 1978, pl. 51.
  • Bera Iacun Sotriffer da Ianon y si scola de dessëni. Calënder de Gherdëina 1979, pl. 54.
  • Karlheinz Mureda: Mostra dl Istitut d’Ert de Urtijëi a Bulsan. Calënder de Gherdëina 1979, pl. 62.
  • Karlheinz Mureda: 40 ani per l bën dla Scola d’Ert de Urtijëi. Calënder de Gherdëina 1982, pl. 156.
  • Karlheinz Mureda: L mont dl lën”, mostra dla Scola d’Ert de Urtijëi. Calënder de Gherdëina 1983, pl. 82.
  • 100 ani Scola d’Ert de Urtijëi (1890-1990). Calënder de Gherdëina 1990, pl. 103.
  • Roland Verra: Festa di 100 ani dla Scola d’Ert de Urtijëi. Calënder de Gherdëina 1991, pl. 46.
  • Georg Demetz: Trëi seves dla scola d’ert Cademia. Calënder de Gherdëina 2007, pl. 56.
  • Margareth Forer y Andreas Linder: Leo Kostner, prufessëur tla Scola d’Ert. Calënder de Gherdëina 2021, pl. 264.
  • 100 ani Scola d'Ert de Urtijëi. Scola d'Ert de Urtijëi, Karo-Druck Eppan 1990.
  • Plan trienel dl’ufierta formativa y storia

Cëla engheModifica