Articul per Ladin Gherdëina

Arturo Tanesini (* 3 de jené 1905 a Faenza; † 8 de agost 1982 a Sasso Marconi[1]) ie stat n njenier, alpinist y scritëur talian y podestà a Urtijëi.

Arturo Tanesini cun i maestri dla Scola d'ert de Urtijëi tl utober 1937. Da man ciancia sentei: Ludwig Moroder Mëune, Vinzenz Peristi Banch, Arturo Tanesini podestà; August Runggaldier Furdenan; Luis Pezzei. Da man ciancia mpé: Luis Senoner Tinderla, Luis Piazza Cudan; Luis Insam de Levijantone; Carlo Crepaz Maidl; Luis Kostner Slejuc; Albin Mussner Zorz; Vinzenz Moroder Resciesa.

Biografia mudé

L ie nasciù da Maria Quarneti y Tommaso Tanesini. Tl 1928 iel deventà njenier y tl 1930 iel ruà te Südtirol ulache l laurova y fova deventà sëurastant dl ufize dl turism dla provinzia de Bulsan.

L se à maridà cun Lina Sangiorgi ai 3 de utober 1933 y ëi à abù 2 fions Pier Giorgio y Gian Franco.

Tl 1934 ti ie stat dat la ncëria de njenië ca la strutures per i "Giochi della Neve" (juesc dla nëif) te Gherdëina. Depona messovel se cruzië per meter a jì la furnadoia de Mont de Sëuc. L ie pona stat podestà de Urtijëi ti ani 1935-1943[2].

Per nteressament de Arturo Tanesini ie stata inaugureda la prima sënta dla Lia Mostra d'Ert tla Casa dell’Artigiano ai 4 de setëmber dl 1939, ntlëuta cësa dl Fascio a Urtijëi[3]

Tl 1938 iel unì tëut su tla lia GISM (Gruppo Italiano Scrittori di Montagna).

Ai 25 de setëmber 1943 ti ie sautei ite n valgun nazi de Gherdëina a Urtijëi sa Bruel y ti à rot n valgun osc[4]. Tl 1949 a Tanesini fat l proiet per la prima sentadoia de Dantercëpies te Sëlva[5]. Doche l fova tumà ju la furnadoia dl Cermis tl 1976 cun truepes morc (42 persones) ie Tanesini stat sarà via per n valgun mënsc sciche diretëur resposabl, ma n à udù ite che ël nen ova deguna gauja.

Tanesini ie nce stat n arpizadëur y de ël ie cunesciuda na Via Tanesini (2684 m.s.l.m.) sula Tor Fiechtl sota Mëisules.

Scric mudé

Tanesini à nce scrit truepes libri

  • Invito in Val Gardena dessenies de A. Pozzi, Novara, Istituto geografico De Agostini, 1936.
  • Sassolungo, Catinaccio, Latemar, Roma, Centro alpinistico italiano Milan, Consociazione turistica italiana, 1942.
  • Il diavolo delle Dolomiti Tita Piaz, Milan, L'Eroica, 1943.
  • Difficoltà alpinistiche, Milan, L'Eroica, 1946.
  • Settimo grado: racconti, idee, sentimenti, Milano, L'Eroica, 1946.
  • Tita Piaz: il diavolo delle Dolomiti, presentazione di Bepi Pellegrinon. - 3. ed., Belluno, Nuovi sentieri, 1986. dessënies de A. Pozzi, Novara, Istituto geografico De Agostini, 1936.
  • Guida dei rifugi alpini del C.A.I. Arti Grafiche Manfrini, 1951.

Notes mudé

  1. Lecurdanza sun La Stampa
  2. Elfriede Perathoner, Albert Moroder: Hundert Jahre Marktgemeinde Urtijëi, St. Ulrich, Ortisei. Ein Streifzug. Raetia Bulsan 2007. ISBN 978-8872833018. pl. 320-321.
  3. Cënt ani Circolo'', Lia Mostra d'Ert y Istitut Ladin Micurà de Rü, Urtijëi 2020. ISBN 978-88-8171-140-6, pl. 17.
  4. Elfriede Perathoner: La Opzion dan 75 ani a Urtijëi. Calënder de Gherdëina 2015, pl. 98.
  5. Georg Mussner: La Dantercëpies, de mpurtanza per dut l luech. Calënder de Gherdëina 2015, pl. 175.

Bibliografia mudé

  • Rava Luigi e Colli Dante, Arturo Tanesini. Un alpinista romagnolo sulle Dolomiti, Editore Nuovi Sentieri, 2009. ISBN 978-88-85510-69-2