Wikipedia

Josef Kostner

Josef Kostner „da Stlujuc“ (Urtijëi, 11 agost 1933 - Urtijëi 10 lugio 2017) fova na persona d’ert y de cultura dut ntëur.

Kostner tl 2012

Vita mudé

Josef Kostner ie nasciù a Urtijëi l ann 1933, te na tradiziunela familia de scultëures. Josef nstëss semiova bele da pitl de deventé n bon scultëur y bele cun 9 ani al fat si prima cripl. Ma do la scola elementera, mpede pudëi jì ala scola d’ert y gor inant te na academia, al messù jì te berstot dl pere per de na man a mantenì la gran familia. Te si ani da jëunn patëscel dastramp, sota l’educazion dura da ntlëuta. Ël nstëss dij: „Mé la nuetes y la dumënies fova a mi disposizion. Tlo pudovi me dé ju cun mi ideies y mparé inant. Suënz desseniovi y fajoi modelieren nchina tert tla nuetes.“

De viers dl ert mudé

Ël ova 17 ani canche l ova metù ora l prim iede tl circolo de Urtijëi. Ël fova cumëmber de chësta Lia che à[?]. Plu inant ovl metù su cun autri la grupa Ruscel. L ann 1960 iel unì tëut ite tla scola d’ert de Sëlva, a nsenië scultura.

Josef Kostner scultëur mudé

Per se destaché mo de plu dal lëur artejanel de Gherdëina, al crì ora de lauré tla mauta y tl peton. Cun chisc elemenc se sentivel ënghe te si vijion artistica plu liede de crië. Te si prim ani d’artist se al dantaldut dà ju cun l studie dla formes dla natura. Cun l tëmp devënta si scultures plu scëmples, cun linies plu tleres. Permò te n terzo mumënt vën ora defin si nteres per la persona, jan a crì sot te si ana y sentimënc [1].

“Per vester scultëur muessen avëi n gran savëi dla forma, perchël iel bon che n se debe ju cun dut ciche ie tridimensiunel, cosses dla natura y cosses criedes dala persona, dala criazions dla preistoria nchin al’operes plu rafinedes de nosc tëmp. Ie son for jit curiëus ncantëur ti bòsc, enes alalongia cunscidran i museums dla gran ziteies europeiches, for inò cialan y studian, chiran y dessenian, tulan su dut ciche udove te mi mënt”. Josef Kostner[2]

Josef Kostner desseniadëur mudé

Sce si scultures ie plëines de energia, che datrai semea ulëi stlupeté ora da si formes, po ie si grafiches mo plu muvimentedes. Ënghe tla grafica iel stat te Kostner n svilup, che mostra for plu temperamënt. Tl prim, su per i ani 70, desseniovel cun ngrum de linies, che ne lascia nia udëi bën l nteurvia dla figura. Ma cun i ani devënteles for plu tleres, ne mustran deguna  melsegurëza [3].

Josef Kostner scritëur mudé

La ntraunides y esperienzes di puere ani te si jeunëza y l mudamënt do la segonda viera mundiela cun l bensté d’aldidancuei, ie i argumënc de si poejies. L ie poejies cun puecia paroles, ma cun na bravura de savëi dì cun puech, n grum. Cun na cërta ironia vëniel tëut ca i granc che cumanda cun si scioldi. Da l’autra pert ti cëlel cun mpue de desplajëi ala cultura ladina, ala rujeneda dl’oma y a si ncësa, che vën dunfrì su al bensté.

De valor per la toponomastica de Santa Cristina y Sëlva, ie stat, che ël à scrit su per tëmp duc i inuemes. Damandan do y do longia nrescides al abinà su inuemes de luesc da mont, preies y mejes.

“Son jit dis ntieres su per montes y valedes per damandé do i inuemes a vel paster. Chisc fova per me de gran valores da messëi stravardé. Perchël me ei for fat dainora a udëi la nosta tiera y cultura che muessa uni sacrificheda ai scioldi“. J.K.[4]

“Cun uedl critich ti à l artist nce cialà ala sozietà de al didancuei che à dat su ideai y valores. Si scultures plëines de forza, si dessënies cun ch’la persones zaredes n tòc da si tëmes y si scric taienc ie nsci n spiedl de si esperienzes de vita. L ie si maniera de udëi l mond, ma tl medem tëmp nce n amunimënt y n nvit a pensé do sun i drë valores dla vita”. [5]

Lëures mudé

Premi mudé

  • Mostra nazionela a Roma sun l tema dla cripl 1°pest 1964
  • Cuncors per l Istitut Artigianelli Reggio Emilia 2° pest 1965
  • „Der menschliche Kopf in der Skulptur“ Innsbruck 1° pest 1966
  • Internationaler Kleinplastikwettbewerb, Innsbruck  3° pest 1981

Publicazions mudé

  • (Josef Kostner): Planta de Resciesa. Calënder de Gherdëina 1960, Union di Ladins, Urtijëi 1959, p. 111.
  • J.K. (Josef Kostner): Artistc de Gherdëina. Calënder de Gherdëina 1974, pl. 32.
  • Josef Kostner: Teles che n cuntova zacan te Gherdëina. Calënder de Gherdëina 1974, pl. 49.
  • Josef Kostner, Gilo Prugger: Planta danter i ruves de Cuecenes y Ncisles. Calënder de Gherdëina 1967, Union di Ladins, Urtijëi 1966, p. 93.
  • Josef Kostner, Gilo Prugger: Cherta de Frea y ujinanza. Calënder de Gherdëina 1970, Union di Ladins, Urtijëi 1969, p. 92.
  • Josef Kostner: Cherta de Ciandevaves y de Ciandepinëi. Calënder de Gherdëina 1974, Union di Ladins, Urtijëi 1973, p. 124-125.
  • Cun Lizënza. Istitut Ladin Micurà de Rü, San Martin de Tor 2007. ISBN 9788881710706 (poesies).
  • Zacan cuntovi. Istitut Ladin Micurà de Rü, San Martin de Tor 2010. ISBN 9788881710881 (cuntedes).

Notes mudé

  1. ↑ Biografia scrita da Georg Demetz publicheda tl Liber http://www.josefkostner.com/ita/biografia.php
  2. ↑ scrit persunel de Josef Kostner publica tl liber "Oltre ogni soglia"
  3. ↑ Biografia scrita da Georg Demetz publicheda tl Liber http://www.josefkostner.com/ita/biografia.php
  4. ↑ scrit persunel de Josef Kostner publica tl liber http://www.josefkostner.com/ita/biografia.php
  5. ↑ comunicat stampa per la mostra dal Circolo 2010 scrit da Tobia Moroder https://it.circolo.org/blog/page/11

Bibliografia mudé

  • Die Presse/Österreich „Wohlstand vertreibt die Kunst“ Christian Sotriffer 20.10.1971.
  • Ilse Glaninger: Tiroler Bildhauer: plastisches Schaffen in Nord-, Süd- u. Osttirol. 2. Auflage, Wort und Welt Verlag, Innsbruck 1979, ISBN 385373037 X, pp. 100–101 e 271 (Tudësch).
  • Claudio Gualandri: Artisti Gardenesi, Adige 12.12.1981.
  • Walter Belardi: Josef Kostner da: Poeti ladini contemporanei. Consiglio Nazionale delle Ricerche eDipartimento di Studi Glottoantropologici dell'Università di Roma "La Sapienza", 1985 ISSN 03929361. pp. 97–103.
  • Francesco Butturini: Scultura Josef Kostner Contemporart Edizione Ghirlandina Novantola Modena 1995.
  • Monografia Josef Kostner de Francesco Butturini Edizione Ghelfi Verona1995
  • Presenze Oggi, Testimonianze topiche nelle arti della visione - centro Culturale "C. Trevi" Bulsan 1999
  • Tiroler Kulturzeitschrift - Das Fenster - „Das Tiroler Porträt, Josef Kostner“ scultëur, moler y desseniadëur, Wolfgang Pfaundler 2000
  • Catalog di dessënies de Josef Kostner - Ilse Thuile, Lara Toffoli, Siglinde Hirn – sustenì dala Provinzia de Bulsan 2000
  • Arte Triveneta Volume 2, metu adum da Ottorino Stefani Edizione d’Arte Ghelfi Verona 2006
  • Dolomit - Antologia Ladina - EVE Verlag Landeck
  • Arte Italiana Contemporanea - Editrice ,,La Ginestra“ Firenze 2008
  • Monografia Josef Kostner – cura da Francesco Butturini y Luigi Meneghelli - Edition Ghelfi, Verona 2010
  • Peter Weiermeier, Karl Kraus (curatori), Figur, Eine Geschichte der Skulptur in SüdtirolTirol/Trentino nach 1945 Festung Franzensfeste, catalogo della mostra, Athesia 2011. pp. 13 e 68-71 (Tudësch).
  • PARNASS, “Mit geballten Fäusten” Josef Kostner – metu adum da Edith Schlocker 2014
  • ART Map "Bei den Hergottschnitzern vom Grödental" metu adum da Carsten Probst 2018
  • “Oltre ogni soglia”, metu adum da Mario Cossali y Remo Forchini - Isera/Rovereto 2019

Weblink mudé


Wikiversity mudé

Josef Kostner

Tëut da "https://lld.wikipedia.org/w/index.php?title=Josef_Kostner&oldid=236885"