Resciesa
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
Resciesa ie na mont te la Dolomites tl chemun de Urtijëi danter la valedes de Gherdëina y de Funes.
Inuem
mudéL da plu teories sun l'origina de l'inuem de Resciesa. Nchin a l'ann 1416 fova Resciesa tla mans di vësculi de Freising per unì pona cumpreda ju dai grofes de Wolkenstein. Perchël mienun che Resciesa vën da res ecclesiae che ie latin per cossa dla dlieja. Te vedli documënc iel da giaté l'inuem Rasetz o Roß-Etz che ie tudësch per pastura di ciavei. Autra spiegazions ie che l'inuem vën da Raseni = i Rec, che abitova tlo o da recessus = che per latin uel dì n post desman, de zes.
Posizion
mudéLa mont, che à na spersa de ca. 970 hectar, y na gran pert dl bosch de Resciesa fej pert dl Parc Naturel Puez-Odles, che cun l bosch fej duta pert dl chemun de Urtijëi. La pertes ërtes cun crëp de porfir dl vieres de nord ie dl chemun de Funes y la pert ërta a uzidënt ie dl chemun de Laion. Geologicamenter pon di che duta Resciesa ie fata de crëp vulcanich porfir [1].
La mont de Resciesa ie spartida te trei pertes, che ie la Mont Dedora cun la crëusc, autëza 2282 metri, Danter la Montes y la Mont Dedite cun autëza 2303 metri. A urient cunfina la mont cun la Mont de Bredles che ie tl chemun de Funes.
Tres la mont va n valgun troies y duta la mont ie na pastura cun puec fabricac. Sun Resciesa á cin chemuns l dërt de pastura.
Tres l bosch de Resciesa ruven a pé da Urtijëi sula Mont Dedora sun la vedla streda de Resciesa, ulache tl 1921 ie unides metudes su 14 stazions dla Via Crucis zipledes da Vinzenz Moroder y renuvedes cun copies. Sula Mont Dedite ruvun da Sun chel Piz y Marëufer su tres n troi do l Fussel de Grialëces che porta sun Schienboden y sui Ëures de Bredles.
Bosch de Resciesa
mudéSota la pastura ie l bosch cun na spersa de ca 894 ha. La masra pert dl bosch al auta ie de lëns de zirm y plu ala basa pëces, leresc i pincs. Japè dl bosch ie i mejes Resciesa, Cudan, Juaut, Dumat, Nevel und La Pates y plu a est Tl ridl Sun tl Piz i mejes Bataian, Coi, Luca, la Mauta, Rainelles, Runcata, Kuenz, Carai, Puntëdla y Nudrëi.
Ruves y fussiei
mudéI ruves che vën ju da Resciesa va duc dl vieres dl ruf de Gherdëina l Derjon. Da urient a uzidënt iesi: l ruf de Cuecenes y l fussel de Grialëces ju di Ëures de Bredles y de Scienboden. I fussiei Ciajarins y Fradoies che va tl ruf dla Puiates y tl ruf de Cuecenes. L ruf de Costa che va tl ruf de Sant'Ana. I fussiei de Palua y l fussel de Plan che va tl ruf da Cudan che va tl Derjon. I fussiei de Plan Pinoi y da Juaut che adum vai tl Derjon. L fussel da Dumat y l fussel de Nevel che va ënghe tl Derjon[2].
Archeologia
mudéBele dan milesc de ani fova jënt sun Resciesa. Ai 20 de setëmber dl 1977 à Janmatie Moroder, al’autëza de 2120 m. a sud-vest dla Locia da Fliz, fat na scuviërta de na produzion de massaries de sas y de cristal de ca. 6000-7000 ani dan Gejù Crist. [3].
Fabrighes
mudé
La fabrighes sun Resciesa ie dutes sula Mont Dedora. La capela dla Crëusc ie stata fata su tl 1752 y ie a 2199 metri sul mer[4][5]. Sun Resciesa dal trëi uties cun ustaries che ie la ciajea Cason, la plu vedla cësa sula mont, la ustaria dla stazion dla furnadoia y la utia da mont Resciesa che ie unida fata su da nuef tl ann 2010 dal Chemun de Urtijëi. Sun plan de Corda dal na costruzion de sas sciche n nuraghe fata su ntëur ai ani 1975 dal artist Livio Comploi de Urtijëi, n mut dl vedl ost dla utia de Resciesa. L ti vën dit nce "Ciampanil de Livio".
L vedl crist de Resciesa, bel ilò da truepes cënc de ani, ie stat fat da nuef cun n Crist ziplà tl 2001 da Josef Bernardi [6].
Furnadoia sun scines
mudéPer furné sun Resciesa iel sta fat ti ani 1951–1952 da Luis Trenker y Leo Demetz la prima furnadoia cun sesli [7]. Ti an 2009 - 2010 ie pona chësta stata mudeda cun na furnadoia sun scines, una dla plu longes d'Europa.
Galaria dala fotografies
mudé-
Resciesa ududa da Secëda. -
Troi sula mont. -
La ciajea dl Cason dan l renuvamënt. -
Costruzion de sasc de Livio Comploi sun Plan de Corda. -
La utia de Resciesa. -
La Capela dla Crëusc. -
La crëusc. -
Resciesa cun Secëda.
Notes
mudé- ↑ Gianluca Cotza: Geologische und geotechnische Verhältnisse der Massenbewegungen bei Pontives (Grödnertal, Südtirol). Diplomarbeit Universität Wien, 2009. (PDF; 11 MB)
- ↑ Josef Kostner: Planta de Resciesa. Calënder de Gherdëina 1960, pl. 111.
- ↑ Alberto Broglio: Lista de vijites scientifighes fates ai autri nuef postc de scuviërtes te Gherdëina. Calënder de Gherdëina 1979, pl. 113.
- ↑ Toni Sotriffer: L Crist y la Capela de Resciesa. La Usc di Ladins , 35, 2012, pl. 16
- ↑ Ulrike Mayerhofer: Festa de benediscion dla capela de Resciesa. Calënder de Gherdëina 2013. pl. 174.
- ↑ Egon Vinatzer: Resciesa à inò si crist. Calënder de Gherdëina 2002. Urtijëi 2001. pl. 194–195.
- ↑ Karl Mahlknecht, Margareth Runggaldier Mahlknecht: 1885–1985 Der Fremdenverkehr in St. Ulrich in Gröden, seine wechselvolle Geschichte in einem ereignisreichen Jahrhundert. Eine Ortschronik zum hundertjährigen Bestehen des Fremdenverkehrsvereins. Athesia, Bulsan 1985, pl. 148.
Leteratura
mudé- Zur Topographie der Raschötzeralm: Franz Moroder: Sauri da se tenì a-mënz (Inuemes de lues sun Resciesa y Vaves). Calënder de Gherdëina Dispruch 1914, pl. 72.
- C.M. (Christian Moroder): Resciesa. Calënder de Gherdëina 1960, pl. 32–60.
- Johann Comploj: Mont Dedite. (Poejia) Calënder de Gherdëina 1987, pl. 47.
- Margit y Rainer Bernardi: Furnadoia de Resciesa. Calënder de Gherdëina 2011, pl. 170.
Cunliamënc
mudé
|
Bredles • Bulacia • Chemun • Ciampinëi • Ciaulonch • Col Raiser • Cunfin • Ciandevaves • Dantercëpies • Juac • Hartl • Mastlé • Pana • Mont de Sëura • Mont Sëuc • Ncisles • Plan dai Ciavei • Frea • Resciesa • Sëurasas • Secëda • Stevia • Tramans | |