Puntives
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
Puntives o Pontives, dit nce Porta Ladina, ie n raion te la valeda de Gherdëina che vën cunscidrà l cunfin de Gherdëina. L ie tl chemun de Laion, de viëres de la pert tudëscia dla valeda[1]. Scebën che geograficamënter fina la valeda de Gherdëina a Pruca, fina a Puntives la pert ladina de Gherdëina.
L ne'n ie nia tler da ulache vën l'inuem. Una teoria ie che l vën dal latin pontifex che uel dì papa o vëscul, ajache Gherdëina fova di vësculi de Freising y Augsburg. N'autra teoria ie che l vën dal latin pontus rives che uel dì puent sun l'ega[2].
N ndize per chësta segonda teoria ie che n dijova suënz che ora n Puntives fova la valeda stluta y che l fos stat n gran lech che ruova nchin a Urtijëi, ma chël ne'n ie mei stat desmustrà.
A Puntives ie uni metudes njinies y aparac a filtré l'eghes pazies de Gherdëina y a dé ju l refudam[3]. Plu inora ie na zentrala dal strom[4].
A man drëta dl Derjon ie n raion artejanel ulache ie nce dal 2003 incà la sënta dl Aiut Alpin Dolomites y la sënta di joleri Elikos. Da n valgun ani à ilò nce la galaries d'ert Vijion Art Gallery y Doris Ghetta si sëntes.
Sula pert nord dl Plan de Puntives fova l luech y la vedla cësa de Puntives che ie stata trata ju per fabriché l Hotel Pontives[5].
Ai 27 de setëmber 1997 ie unida giaurida, a man drëta dl stradon do Socrëp, na palestra per l’arpizeda sportiva y tradiziunela tlameda “Cava de Puntives” [6]
Sas de porfir mudé
A nord tl bosch de Resciesa iel de gran roes de sasc de porfir quarzifer che se tlama La Mujenata. Da chësta roes univl tëut sasc y menei te Gherdëina cun ciars de bues o ciavei per fé su duta la cëses y la dliejes[7].
A Puntives fovel unit da Falciade l seniëur Piere Scola (*Falciade 1831; †San Piere 1895) che ova metù su na cësa tlameda Eremitasc ulache l stajova cun si familia. Ël fova drët bon de taië pieres y à fat feter duc i vedli droc che ie te Gherdëina[8].
Bujes frëides mudé
Tla mujnata de Puntives dal n post ulache i sasc fesc sciche n tunel per l'aria che vën ora dessot duta frëida. Chisc chëui univa adurvei zacan per tenì la spëisa y la buandes al frësch. Un de chisch ie sul Troi de Mujenata y ie sota scunanza dla Provinzia[9].
Ciaucëia mudé
Notes mudé
- ↑ Libri nueves.Calënder de Gherdëina 1913, pl. 66
- ↑ Cristl Moroder: Resciesa. Calënder de Gherdëina 1960, pl. 36-37
- ↑ Hansi Moroder: Pudessans'a mo se nmaginé l refudam ju per i ruves? L problem dl refudam a Urtijëi dai ani '60 al didancuei. Calënder de Gherdëina 2009 , pl. 200-202.
- ↑ Guido Insam: Turbines dal’electrisc menedes dai ruves de Gherdëina. Calënder de Gherdëina 1984, pl. 43
- ↑ Bera Sepl Moroder da Jumbiërch. N lecort di 140 ani da si nascer. Calënder de Gherdëina 1987, pl. 108 (pitura dla cësa).
- ↑ Cronica 1996. Calënder de Gherdëina , pl. 191.
- ↑ Edgar Moroder: La Mujenata. Calënder de Gherdëina , pl. 175-178.
- ↑ Luis Senoner: I vedli droc. Calënder de Gherdëina 1977, pl. 68-83.
- ↑ Monumënt naturel sota scunanza dla Provinzia de Bulsan-Südtirol
- ↑ M.O.(Amalia Anderlan Obletter): La Ciauc. Calënder de Gherdëina 1971, pl. 96-98.
- ↑ Elfriede Perathoner: La ciaucëia de Pontives. Calënder de Gherdëina 2013, pl. 100-101.
Bibliografia mudé
- L salvan de Puntives. Calënder de Gherdëina 1960, pl. 63-66.
- Stefan Demetz: L salvan de Puntives Traduzion de "Der Wilde von Pontifes" ora de "Dolomitensagen" de Karl Felix Wolff. Calënder de Gherdëina 2009, pl. 181-183.