Mont de Pana y Ciandevaves

Mont de Pana y Ciandevaves ie doi montes te la pert a sud dl chemun de Santa Cristina te Gherdëina. Ciandevaves o Cendevaves ie la mont plu a ozidënt.

Ciandevaves y Mont de Pana cun Saslonch, Sela y Cir.

Articul per Ladin Gherdëina

Stevia y Val ududes da Mont de Pana.

Geografia

L'autëza dla mont ie danter i 1570 y 1700 metri sul livel dl mer. Dala mont và l'ega a uzidënt tl Ruf de Iender y tl Pisciadoi dl Tarvela cun l Ruf de Ciopa, de viëres de urient va l'eghes tl Ruf dl Ampezan o Ruf di Strënc. Sun Mont de Pana y Ciandevaves ruvun a pé su per l troi N. 30 passan per i pisciadoies dl Tervela, sun na streda asfalteda cun l auto, cun n lift dai stuei che muev da Santa Cristina. Dala mont de Pana ie d'inviern n cunliamën cun bus cun la Mont de Sëuc. L troi 528 porta da Pana tres i Strënc te Tramans sa la utia Comici.

Capela

La capela sun Mont de Pana ie stata dessenieda dal architët Franz Baumann (1892 - 1974) de Dispruch y fabricheda dala firma De Grandi de La Rocia l ann 1935. La ie unida benedida dal pluan de Santa Cri­stina, seniëur Andrea Pramstrahler, ai 26 de agost dl 1937 y perchël possa nce uni dita la santa mëssa tla capela.

Sun autère iel da udëi n relief de Sant Antone da Padua fat da Albino Pitscheider de Menza. A man ciancia n gran crist de Vinzenz Peristi y n arcangiul San Michiel, che maza l dragon, de Luis Insam dl Tavella de Urtijëi. L ie mo da udëi tla capela n pitl relief dla Madona cul Bambin de Heindl Moroder Doss (1925 - 2012). N professëur dla Scola d’Ert de Sëlva, Primo Bidischini (1907 - 1987), à fat per la capela n lëur de bront de l’Anunziazion de Maria. Dedora a man ciancia de l’entreda vëijun n gran San Bernardo de Menthon depënt n afrësch da Albert Stolz (1875 - 1947).

• 
  Capela de Pana
• 
  Afrësch de Albert Stolz sun capela
• 
  Crist de Vinzenz Peristi tla capela

Vedli luesc

I luesc da zacan ntëur chësta Montes ie:

• Cit
• Prënsa
• Culac

Hotiei

Sun la mont dal doi hotiei da cater stëiles: l Monte Pana Dolomites Hotel y l Hotel Cendevaves. L Monte Pana Dolomites ie unì fabricà tl 1930 cun dessëni de Franz Baumann y dopro ngrandì.

L hotel Monte Pana Dolomiti de Franz Baumann

Lifc

Sun Pana iel doi lifc dai stuei, un che porta a Santa Cristina y un che va sun Mont de Sëura. Pona dal mo cater lifc dai schi, un sun Pana y trëi sun Ciandevaves.

Purtoies

Sui preies de Mont de Pana y Ciandevaves vëniel jit cui schi dantaldut da chëi che scumëncia y pitla mutans y mutons cun la scoles dai schi. Da Mont de Sëura sun Pana ruvel doi purtoies, un n fosch y un n brum. Cunliamënc cun i purtoies de Sëlva y dla Sella Ronda iel da Mont de Sëura tres Tramans su sul Ëur de Vallongia o da Pana ju per l Mulin de Ciajlat tl purtoi Saslong.

Sauc per schi

Sun Pana ie stat fac tl 2006 doi sauc per schi. L ie sauc modernes costruii a norma aldo di critères ufiziei dla FISI per duc chëi che scumëncia cun chësc sport. Un saut ie de 21 m. cun pont critich a 20 m., na lunghëza dla roia dl sgors de 26 m. y na pendënza dla mëisa de 6,3 gradi. L majer saut ie de 35 m. cun pont critich a 32 m. La roia dl sgors ie 40 m. longia, la pendënza dla mëisa de saut ie de 8,3 gradi.

Pudejé

Sun Ciandevaves y Pana iel stat fat tl 2007 n zënter y purtoies per pudejé n 2,5 km.

Troies da ji a spaz

N troi da jì a spaz ie chël per mutans y mutons a se devertí scialdi tl ega d'instà ie la Panaraida cun n lech artifiziel y uni sort de njinies da sgravedé. N auter troi plu lonch ntëur Ciandevaves ie l Troi Unika cun scultures zipledes tl lën dai artisć dla lia Unika. N auter njëni scialdi nuzà dai turistc ie l minigolf pra l hotel Monte Pana.

Per rué sun Pana dal n valgun troies: Troi N. 30B dala Streda Plan dala Sia y l Pisciadoi dl Tervela a Santa Cristina o Troi N. 30B da Ciaslat te Sëlva via per l Ruf dl Ampezan passan per l luech de Prënsa. Chisc doi troies ruva adum sota Pana tl troi N.30 che va inant per Ciandevaves y ite ti Plans de Cunfin. Troi 52B che va te Tramans ite per i Strënc y inant cun l troi 526B su Mont Sëura .

Curiosum

Tl 1970 ie stà metù su a Santa Cristina na scuadra dl juech dal palé cun jugadëures de duta Gherdëina cun l inuem FC Monte Pana.

Bibliografia

• Elsa Runggaldier: Mont de Pana y si capela. Calënder de Gherdëina 1981, pl. 36-37.
• Josef Kostner, Gregor Prugger: Cherta de Ciandevaves y de Ciandepinëi. Calënder de Gherdëina 1974, pl. 124-125.
• Chemun de Santa Cristina - cherta topografica y cherta ortofoto cun i toponims ladins. Istitut Ladin Micurá de Rü 2005, ISBN 88 8171 064 1.
• Josef Nössing, Cristian Kollmann: Frühes Gröden. Im Spiegel der Siedlungs- und Namengeschichte. Neue Erkenntnisse. Museum Gherdëina, Urtijëi 2023, pl. 148-149. ISBN 978 88 85868 06 9 (tudësch).

Cëla nce

• Ruves de Gherdëina
• Lec de Gherdëina

Cunliamënc

• Fotos sun Commons
• Inuemes dl chemun de Santa Cristina Archived 2021-10-08 te la Wayback Machine