Lec de Gherdëina

Articul per Ladin Gherdëina Val Gardena dall'alto.JPG


Te Gherdëina dal n valgun lec, scialdi pitli, che ie per la majera pert naturei y restei do la ultima dlaciazion Würm, ala fin di Pleistozen y dl Diluvium, dan ca. 12.000 ani [1]. N valgun lec te Gherdëina ie artifiziei, doi te Sëlva y doi sun Mont de Sëuc, per la majera pert fac per abiné adum l'ega da fé nëif. L majer numer di lec naturei ie sun Mastlé. I lec plu al auta de Gherdëina ie l Lech dl Dragon sun Mëisules a 2680 m., te Puez l Lech de Crespëina a 2.374 m., sun Mastlé l Lech da Iman a 2200 m. pona l Lech de Rijeda a 2141 m., l Lech Sant a 2100 m. l lech de Trëbe o Poza Zentrina a 2074 m., l Lech dl Mandl y i lec Pitl Vedl, Gran Iacun, Pertan, Fosch y dla Scaies, duc tl Bosch dla Vacëia sota l Lech Sant. Sun Juac ons l Lech da Ciampac a 1869 m. y te Val l Lech de Ciampedel che ie grand d'ansciuda canche la nëives se dlëiga y daldò belau nia plu da udëi.

L lech de Dragon sun Mëisules.

L Lech dl Dragon o i lec de Mëisules, ajache datrai n iel n valguni, se muda dassën uni an per via dl permafrost. Mo ti ani 1950 fova l parëi de dlacia dl lech aut 27 metri[2]. Pra l Lech dl Dragon ruvun a muever dala utia dl Pisciadù sun l troi 677 dl viëres de sud-uzidënt jan sul banch de Mëisules per na mesëura. L ji per rué pra l lech ie sfadiëus ajache l ne dà nia n drë troi ma l ie da zapé ora per sasons y salandrons.

L Lech Sant ie n biotop rich de tieres y plantes, rich de pitli pësc tlamei Phoxinus phozinus o Phoxinus laevis (7-14 cm), per tudësch “Elritze, Pfrille, Pfrelle” y per talian “Sanguinerola”[3][4].

Pesces phoxinus dl Lech Sant.
Pesces phoxinus dl Lech Sant.
Lech de Lagustel sut ora d'instà
Lech de Lagustel sut ora d'instà

Dl 1986, sul rone dlongia I Lech Sant, sot ala direzion de Franco Prinoth, ie unì giavà y ie unì giatà sù na odla de bront plutosc rera y mo autri pec sciche na lama de piëra, pizes de sëita de piëra, toc de scudelam y na piza de curtel de bront. Chësc nes disc che bele giut dan Gejù Crist fova l lech n luech de mpurtanza[5].

Ntëur l Lech Sant y l Lech dl Dragon cuntovun zacan tel stories y lijëndes sgricëuses[6][7].

N lech, che nen ie for da udëi cun ega, ie l Lech de Lagustel o Lech de Tlancon, daujin al Troi Paian sot a Sëurasas a 1824 m. tl chemun de Santa Cristina[8]. Nce un n Lech sun Bulacia, dit ”Non Dessót” ie da udëi plutosc me d'ansciuda[9][10].

Lec al autaModifica

Lec de Santa CristinaModifica

Lec de MastléModifica

Autri pitli lec de Mastlé ie l Lech dla Coda sota la utia Gamsblut, l Lech Fosch y l Lech Sot, che nen ie nia saurì da abiné ajache scundui tl bosch Vaceia. [11]

Lec te SëlvaModifica

De pitli lec te Sëlva, datrai cun ega me d'ansciuda, ie[12]:

Lec artifizieiModifica

  • Lech de Blej a 1981 m. ie n lech stuà su sula streda de Ncisles.
  • Lech de Frataces
  • Lech de Plan de Gralba
  • Lech de Cendevaves sun la Pana Raida
  • Trei lec de Mont de Sëuc (pra l Sporthotel Sonne, pra la Edlweiss Hütte y sëura Compac)

NotesModifica

  1. Calënder di mënsc cun chedri sul Lech Sant. Calënder de Gherdëina 1988, pl. 11.
  2. I Lec de Mëisules (Lech dl dragon). Calënder de Gherdëina 1951, pl. 62.
  3. Calënder di mënsc cun chedri sul Lech Sant. Calënder de Gherdëina 1988, pl. 11, 15 y 17.
  4. Vito Miribung: I tieres dl Lech Sant. Calënder de Gherdëina 2014. pl. 97-101.
  5. Calënder di mënsc cun chedri sul Lech Sant. Calënder de Gherdëina 1988, pl. 21.
  6. T. P. y D. T.: Stories da zacan (Lech sant, la zecuta, l dragon de Val Bandida, l orco, la buja dai coi). Calënder de Gherdëina 1914, pl. 68-69, 70-71.
  7. Calënder di mënsc cun chedri sul Lech Sant. Calënder de Gherdëina 1988, pl. 9.
  8. Lech de Lagustel.
  9. Cristl Moroder: Nosc léc. Calënder de Gherdëina, pl. 83.
  10. Guido Insam: Calënder di mënsc cun chedri de lec tla valeda. Calënder de Gherdëina, pl. 13
  11. Chemun de Santa Cristina - cherta topografica y cherta ortofoto cun i toponims ladins. 2005, ISBN 88 8171 064 1.
  12. Chemun de Sëlva - chertes ortofoto cun i toponims ladins, ISBN 978 88 8171 119-2.
  13. Pra l lech de Tina La Usc di Ladins 1 nuëmber 1972, N.1 pl. 1-2.

BibliografiaModifica

  • Cristl Moroder: Nosc léc. Calënder de Gherdëina, pl. 83-86.
  • Guido Insam: Calënder di mënsc cun chedri de lec tla valeda. Calënder de Gherdëina, pl. 4-27
  • Calënder di mënsc cun chedri sul Lech Sant. Calënder de Gherdëina 1988, pl. 4-27.
  • Alex Moroder: Lech dl Dragon m. 2650 za.. Calënder de Gherdëina 2006, pl. 122-124.
  • Elisabeth Kostner: L lech dl Dragon y la tueda dl permafrost sun Mëisules. Calënder de Gherdëina 2013, pl. 109
  • Union di Ladins de Gherdëina: L lech de Frataces. Calënder de Gherdëina 2013, pl. 156
  • Vito Miribung: I tieres dl Lech Sant. Calënder de Gherdëina 2014. pl. 97-101.
  • Georg Kostner: N lech nuef sëura l Lech dl Dragon. Calënder de Gherdëina 2016, pl. 202
  • Erica Mair Senoner: Lech Sant (poejia). Calënder de Gherdëina 2020, pl. 139

Cëla enceModifica

Inuemes onlineModifica

CunliamëncModifica