Troi Paian
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
L Troi Paian ie n vedl troi che purtova dala Val d'Isarch ite te Gherdëina y via per i jëufes tl Venezian. Si inuem vën dai pagans, leteralmënter l troi di pagans.
Percurs
mudéN ucajion di festejamënc de "1000 ani Gherdëina" fova nasciuda l'idea de ressané l Troi Paian y dant'al dut de nvië via tuedes per abiné ora la trassa dl troi y si mpurtanza. De chësc se à teu sëura dantaldut Herwig Prinoth sul ncëria dl Museum Ladin.
Zacan jiva la stredes scialdi a l'auta ajache japé dla valedes jiva i ruves che fova scialdi salveres y ne lasciova nia pro de fé stredes che durova. Nscila nce l Troi Paian. N po dì che l troi scumëncia a Laion. Laion y Gudon fova n iëde la capiteles de Gherdëina ajache n jiva da Gherdëina a mëssa y supliva i morc iló. A Laion japé dl Wasserbühel ie unic giatei truepes reperc archeologics che va dal età dl bront al Medieve. Aldò de Wilhelm Moroder se tlama la pert da Laion ite dl troi nce Purgiar Steig ajache l purtova al ciastel Stetteneck (Burg). I tudësc ti dij al Troi Paian Purkiarsteig o Purtscharsteig ma chësc ajache l va tl bosch Purciar che ie pert dl bosch de Resciesa. Sun col Ruggelebühel sëura Tschöfas passa l troi y n à abinà iló flistres de tiëra cueta. Canche l troi ruva pra i parëies de porfir de Resciesa val su bëndebo ërt nce per sceles de lën, che n ti disc Katzenleiter, y ruva tl bosch de Resciesa, sun Purkiar. Da iló val inant ndrët passan via i ruves de Dumat y Cudan, la furnadoia de Resciesa y ruva sun Col Ciarnacëi. Sun la nëidia de col Ciarnacëi fovel mo dan n valgun cënt ani, aldò de Franz Moroder, l marcià "Blättermarkt" che ie pona deventà l marcià de Segra Sacun. Passan sa La Ciaces, ruva l troi ti Plans da Fëur. Sa la Ciaces à Herwig Prinoth abinà, sul ëur de n pitl paluch, na paussa de ciaciadëures mesolitics. Chësc nes desmostra i microlic, che fossa framënc de piera da fuech, y n pitl toch de ocra giatei iló. Passeda la locia de Sëura Pra va l troi de vieres dl Pra Turond y passa l purtoi La Longia pra la Locia dl Pëne. Da iló va l troi sun Pastura dala Vaces y tla Val Ravison, japé de Pic. Danter Ravison y Balest passa l troi sun de gran giarons che ie la Gran y Pitla Roa y à inuem Troi de Balest. Dan i giarons à Herwig Prinoth abinà n pitl buton a zafët de bront dl Medieve. Sota Balest à Johann Rifesser da Juntlan giatà tl 1830 l bel stilet de bront che ie da udëi tl Museum Gherdëina. Dal crist de Balest va l troi inant fin sun na nëidia che ie l Pra da Peza y pona ju sul Lech de Lagustel ulache n à abinà flistres de tiera cueta bonamenter mo dl età dl bront. Da Runcaudie y Praplan ruva l troi tres Ncisles sun Juac y ju tres Plan dla Tambres te Val y su sai Uedli, dit ence Piz Ciastelat. Iló an nce abinà resć de mures cun mauta de ciauc y resć de ceramica dl trëdejesim secul. Dal raion de Linacia jiva l troi ite ti plans de Frea ulache l ie l gran sas de Dolomit cun la scuviërtes archeologiches da vijité tl Museum de Gherdëina ulache jënt stajova a sosta bele dan 9000 ani.
Troi dla Posta
mudé
N troi scialdi plu bas ma ënghe vedl che mëina te Gherdëina y passa tres i nridlamënc storics ie l Troi dla Posta o per tudësch Poststeig. Chësc troi, che muef da Laion passan per Tanürz y San Piere, ie nce zënzauter preistorich ajache n à giatà reperc sibe a San Piere, pra l Niedereggerbühel, flistres de oles y pra i luesc Rabans y Maratsch flistres de tiëra cueta preistoriches. Do l luech Pedrutsch, ruva l troi tl bosch tres salandrons de porfir curii da mustl. Iló A Rodolf Moroder giatà tl 1930 na menëida romana.
Cëla nce
mudéNotes
mudéBibliografia
mudé- Willi Moroder: L troi paian te Gherdëina. Calënder de Gherdëina 1915, pl. 71.
- cm (Cristl Moroder): Resciesa. Calënder de Gherdëina 1960, pl.32-60. Troi Paian pl. 38-41.
- Stefan Planker, Herwig Prinoth: Tl 2000 iel unì a lum l ciastel dl Balest. Calënder de Gherdëina 2002, pl. 134-138.
- Herwig Prinoth: L Troi Paian: Mit o realtà? Museum Ladin Ciastel de Tor, San Martin de Tor 2005, ISBN 88 89255 9 6.