Linacia
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
Linacia ie n luech da paur de Plan, l luech plu a urient de Gherdëina y un di plu auc a 1740 m[1].
L luech ie metù danter la crestes de Pralonch, l ruf de Frea, l bosch de Marisana y Piz Culac.
Storia mudé
L ann 1443 vën Linacia numinà "bonum Libinaz" y te n documënt dl 1601 “Hof Lifinatsch”.
Nchin l ann 1819 ratun che i patrons de Linacia fova la familia Ploner. N chël ann se ova Adam Lartschneider maridà ite cun Caterina Ploner da Linacia.
L nepot Johann Batista Lartschneider ova giatà n gran premi dal DÖAV (la lia da mont tudëscia) per avëi dat quatier y salvà truepa persones che jiva d'inviern sun frea manacian de murì cun la gran neveres[2]. Sa Linacia iel unì abinà n cheder cun n scrit per gherdëina dl 1891 ulache l univa scrit dla uneranza dl DÖAV[3]
Ajache l mut nen ova nteres per l luech à Batista Lardschneider vendù 1 luech da Linacia a Engl Perathoner da Costa y se n ie jit a sté ja Crestan. Un di descendënc Tubia Perathoner laurova pra la ferata de Gherdëina y perchël ovel messù mudé sota i fascisc' si inuem de familia Perathoner cun Paratoni coche se tlama mo sën si descendënc.
Sa Linacia ie nasciù l preve Heinrich Perathoner, che à dit mëssa nevela tl ann 1968 y ie stat pluan de n valguna pluanies te la Val Badia.
Cëla nce mudé
L luech de Linacia cun l ruf de Frea y Mëisules te na pitura de Ulderico Giovacchini.
Notes mudé
- ↑ Barbara Lanz, Sonja Mitterer: Höfekarte Gröden. Museum Gherdëina, Urtijëi 2014, ISBN 978-88-909015-0-8.
- ↑ Sëlva: Persunalitëies
- ↑ Herrn Joh. Batt. Lardschneider v. Lainatscha!. Calënder de Gherdëina 1975, pl. 63
Bibliografia mudé
- Anneliese Paratoni: Pitla storia dl luech da Linacia. Calënder de Gherdëina 2001, pl. 116-119.
- Fotos de Linacia sun l sit Nosta Sëlva.