Lech Sant

Articul per Ladin Gherdëina

L Lech Sant ie n pitl lech sun Mastlé sota la pert nord de Pic tl chemun de Santa Cristina. L lech ie cunsciderà sciche luech sota scunanza dala Provinzia de Südtirol.

Lech Sant cun la grupa dl Sela dovia.

Storia naturela

L lech ie n biotop restà dal tëmp dla dlaciazion Würm ala fin dl Pleistocene.

Tieres dl Lech Sant

Tl lech vif pësc che se tlama Phoxinus phoxinus (tudësch: Pfrille, talian: Sanguinerola). Autri tieres ie l taterl dal vënter cueciun, pitla conchilies, chëifri che va sota l'ega, n ierm dla familia di ierms dal sanch tlamà ierm da ciaval, la la banza de lech, polipi d’ega dëucia y n valguna sortes de crëibes. Sot l'ega vivel n grum de larves de mustlons y de mosces. La libelula dl torf “Aeshna juncea” ie una dla majeres tl Europa ie suënz da udëi, l mandl ie brum y la baibl verda. Ti ultimi ani iel sul lech Sant scialdi plu libelules plu pitles che ie la libelula bruma y la libelula dal nes blanch.

N dijova che zacan fova tl lech mo vel auces salveres.

Archeologia

L ann 1984 à Franco Prinoth cun Gianni Rizzo y Markus Delago abinà, giavan pra l lech, doi sofonc de cultura che va de reviers tl Tëmp dl Bront y tl Tëmp dl Fier. Da chël che ie unì giatà ilo, ceramica di Tëmp dl Bront, scaies de piera da fuech, y na mont de flistres de ola y osc brujei, ratun che l lech sibe stat na luegia de cult, ulache l univa fac sacrifizies de tieres ala divinitëies. N à nce giatà na odla de bront zirileda dl Tëmp dl Fier antich. I restc de oles de ceramica dla sort de Laugen y na recostruzion de na seijela dl Lech Sant dl Tëmp dl Bront ie da udëi tl Museum Gherdëina a Urtijëi.

Pësc tl Lech Sant

• 
  Cërtl di ciarëc (carex rostrata) ntëur l lech.
• 
  L lech cun Pic dovia.
• 
  L lech cun l Bosch dla Crëusc y la Odles.
• 
  La Mont de Mastlé.

Lijënda dl Lech Sant

Aldò dla lijënda fova zacan iló na capela ulache l univa festejà l vënderdi da mont. Setëures y rëstles dëssa avei balà tla capela na sëira dla Gran Santa Maria y per straufonga de Die ie la capela arsida te na buja ulache l se à furmà n lech. Aldò dl crëidum de n valguni iel mo da udëi de nuet tl lech vel lumes, che lecorda i morc ilo, y l dì dla Gran Santa Maria da audì na ciampana.

Bibliografia

• Hanspaul Menara, Josef Rampold: Südtiroler Bergseen. Athesia Bulsan 1974, pl. 138 (tudësch).
• Calënder di mensc cun chedri sul Lech Sant. Calënder de Gherdëina 1988, pl. 4-27.
• Erica Mair Senoner: Lech Sant. Calënder de Gherdëina 2020 pl. 39 (poejia).

Cëla nce

• Lec de Gherdëina