Lingaz talian
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
L talian (italiano [itaˈljaːno] (
scota su) o lingua italiana [ˈliŋɡwa itaˈljaːna]) ie n lingaz romanz de la familia de lingac indoeuropeics che se à evolù dal latin vulgher dl Mper Roman. Adum cul lingaz sarde ie l talian la rujeneda che se à mudà l mancul dal latin.[2][3][4][5]
| Talian | |
|---|---|
| italiano, lingua italiana | |
| Pronunzia | [itaˈljaːno] |
| Etnia | Talians |
Rujeneda de l'oma | 64,82 milions (2012)[1] Segonda rujeneda: 3,08 milions[1] De ndut: 67,90 milions[1] |
Familia de rujenedes | |
Formes da dant | |
| Dialec |
|
| Latin (Alfabet talian) | |
| Status ufiziel | |
Rujeneda ufiziela te | 4 stac 2 regions |
Rujeneda de mendranza recunesciuda te | |
| Regulà da | Accademia della Crusca |
| Codesc de rujeneda | |
| ISO 639-1 | it |
| ISO 639-2 | ita (B) ita (T) |
| ISO 639-3 | – |
 Rujeneda ufiziela
Plu da giut rujeneda co-ufiziela
Presënza de cumuniteies italofones | |
Rujenà da ntëur a 85 milions de persones (tl 2022) ie l talian na rujeneda ufiziela te la Talia, la Svizra (tl Tessin y tl Grijon), a San Marino y te la Zità dl Vatican. L à n status ufiziel de mendranza te la Croazia y te n valguna pertes de l'Istria slovena. L talian vën ënghe rujenà da na gran pert de la diaspora taliana tl cuntinënt american y te l'Australia.[1] L talian fej pert de la rujenedes curides tres l European Charter for Regional or Minority Languages te la Bosnia y Herzegovina y te la Romania, nce sce l talian ne ie no co-ufiziel no na rujeneda scuneda te chisc stac.[6][7] Na gran pert de la jënt che rejona l talian sa da rujené doi rujenedes, l talian (standard o te na variazion raionela) y una de la rujenedes talianes dl post, suënz rujenedes a cësa ulache i ie cresciui su.[1] Da tenì cont iel che rujenedes sciche l sarde, l napoletan o l veneto ne vën te la linguistica nia udui coche dialec dl talian ma plutosc coche rujenedes desfrëntes.
L talian ie una de la majera rujenedes de l'Europa, la ie una de la rujenedes ufizieles de la Organisazion per Segurëza y Cooperazion te l'Europa y una de la rujenedes de lëur dl Cunsëi d'Europa. La ie la segonda majera rujeneda de l'oma te l'Union Europa cun 67 milions persones (15% de la populazion de la UE) y la ie la segonda rujeneda de 13,4 milions de zitadins de la UE (3%).[8][9] Cumpedan nce chëi che rejona talian te stac nia de la UE (sciche la Svizra, Albania y l Riam Unì) y sun autri cuntinënc ie l numer total de persones che rejona l talian ntëur a 85 milions.[10] L talian ie la rujeneda prinzipela de la Santa Sënta y la lingua franca te la gerarchia de la dlieja catolica. La ie nce la rujeneda ufiziela dl Orden Sovran Militer de Malta. L talian vën adurvà scialdi te la terminologia de mujiga y opera cun n gran numer de paroles talianes che fej referimënt ala mujiga che ie deventedes paroles nternaziuneles adurvedes te autra rujenedes ntëur al mond.
L talian fova stat fat la rujeneda ufiziela dl stat do la unificazion de la Talia, ulache dant fovela mé na rujeneda leterera baseda sui dialec toscans se basan sun coche rujenova la tlas auta de la sozietà de Firënza.[11] Belau duta la paroles natives tl talian fina cun na vocala y l talian à n sistem de set vocales ('e' y 'o' à n tonn mez-aut y mez-bas). L talian desferenzieia danter consonantes longes y curtes y geminazion (dublië) de la consonantes.
ReferënzesModifica
- ↑ 1,0 1,1 1,2 1,3 1,4 "Talian pra l Ethnologue" (report). Cumiscion Europea. juni 2012. Trat ite ai 24 lugio 2015.
- ↑ "Romance languages". Encyclopædia Britannica. Trat ite ai 19 February 2017.
...if the Romance languages are compared with Latin, it is seen that by most measures Sardinian and Italian are least differentiated...
- ↑ Fleure, H. J. The peoples of Europe. ISBN 9781176926981.
- ↑ "Hermathena". 1942.
- ↑ Winters, Margaret E. (8 May 2020). Historical Linguistics: A cognitive grammar introduction. ISBN 9789027261236.
- ↑ Fal tles notes: Errore nell'uso del marcatore
<ref>: non è stato indicato alcun testo per il marcatorecoe - ↑ "MULTILINGVISM ŞI LIMBI MINORITARE ÎN ROMÂNIA" (PDF) (per rumeno). Archivià da l uriginel (PDF) ai 14 December 2019. Trat ite ai 13 June 2019.
- ↑ Keating, Dave. "Despite Brexit, English Remains The EU's Most Spoken Language By Far". Forbes (per inglese). Trat ite ai 7 February 2020.
- ↑ Europeans and their Languages Archived 6 jené 2016 te la Wayback Machine, Data for EU27, published in 2012.
- ↑ "Italian — University of Leicester". .le.ac.uk. Trat ite ai 22 October 2015.
- ↑ [1] Archived 3 utober 2009 te la Wayback Machine