Svizra
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
La Svizra (tudësch Schweiz, franzëus: Suisse, talian Svizzera, rumanc Svizra) ie n stat de l'Europa zentrela. La ie na cunfederazion de 26 ciantons che cunfina a nord cun la Germania, a est cun l Liechtenstein y l'Austria, a sud cun la Talia y a vest cun la Franzia.
| Confederazion svizra | |
|---|---|
 |
 |
| Bandiera | Blason |
| Inn Psalm Svizer | |
 | |
| Inuem ufiziel | |
| Rujeneda ufiziela | |
| Capitela | deguna (de jure) Bern (de facto)
|
| Geografia | |
| Spersa | 41 285 km² |
| Ega | 4,34 |
| Demografia | |
| Populazion | 8 902 308 ab. (30 Juni 2023)[1][2][3] |
| Densità | 215,6 ab./km² |
| Cumpëida dla fertilità | 1,52 (2014)[4] |
| Guviern | |
| Forma de guviern | Republica federela diretëurela sota na democrazia semi-ndrëta[5][6] |
| Presidënt | Ignazio Cassis |
| Prim minister | Élisabeth Borne |
| Economia | |
| PIB (numinel) • de ndut • a persona |
(2022) $808 miliarc[7] $90 730 |
| PIB (VPC) • de ndut • a persona |
(2020) $584 miliarc $65 601 |
| Munëida | Franch svizer (CHF) |
| CVN |
7,7% |
| Auter | |
| Prefis dl telefon | +41 |
| Furnea a |
man drëta |
| Codesc ISO 3166 | CH |
| Indesc dl Svilup Uman | 0,962[8] (scialdi aut) |
| Coefizient Gini | 33,1[9] (mesan) |
L inuem ufiziel ie Cunfederazion elvetica (per tudësch Schweizerische Eidgenossenschaft, per franzëus Confédération Helvétique, per talian Confederazione Svizzera y per rumanc Confederaziun Svizra, la sigla CH vën dal latin Confoederatio Helvetica). La capitela ie Bern, che ie al medem tëmp ence la capitela dl cianton dal medemo inuem.
I svizri ne ie donca nia na nazion coche cumenanza de na grupa etnica, linguistica y religëusa. L sentimënt de perteniënza se basa plutosc sun l troi storich chemun, sun la condivijion de mic naziunei y de fundamëntes istituzioneles (federalism, democrazia dreta, neutralità), sun la geografia (l'Elpes), sun la pitla dimenscions amesa i jeanc européesc y pert sun l stolz de reprejenté n caje particulèr te Europa.
La Svizra ie stata na cunfederazion de ciantons mé fin dl 1848. Da chësta data iela de facto na republica federela cun 26 ciantons.
Cun na reunida pro persona de 52.600 francs svizri dl 2004 (33.000 Euro), ie la Svizra un di paejes economicamënter plu pruspèrs al mond. Trëi cherc dla forza lëurativa ie atifs tl setëur terzièr.
La pulitiga furesta ie carateriseda dala neutralità tradizionela. La Svizra fej pert dla Nazions Unides, dl'EFTA, dl Cunsëi europée, dl'Urganisazion mundiela dl cumerz ma nia dl'Union européa.
Geografia
mudéStoria
mudéLingac
mudéLa Svizra ie spartida te cater raions geografics, lenguistics y culturei desferënc: l raion tudësch, l raion franzëus, l raion talian y l raion grijon.
L tudësch, l franzëus y l talian ie i lingac ufiziei; l rumanc vën cunsciderà coche lingaz naziunel, y gode dl status de lingaz ufiziel tla Grijon. I documënc ufiziei dl'aministrazion federela muessa vester a disposizion ti trëi lingac ufiziei, na verscion per rumanc iel mé sun dumanda. L lingaz arpetan vën cunsciderà coche lingaz de mendranza. Variantes dl lingaz lumbard ie rujená tla raions dl cianton Tesin et dl Grijon.
Notes
mudé- ↑ https://www.bfs.admin.ch/bfs/fr/home/statistiques/population.gnpdetail.2023-0208.html.
- ↑ https://www.bfs.admin.ch/bfs/de/home/statistiken/bevoelkerung.gnpdetail.2023-0208.html.
- ↑ https://www.bfs.admin.ch/bfs/it/home/statistiche/popolazione.gnpdetail.2023-0208.html.
- ↑ http://data.uis.unesco.org/index.aspx?queryid=239.
- ↑ Shugart, Matthew Søberg (December 2005). "Semi-Presidential Systems: Dual Executive And Mixed Authority Patterns". French Politics. 3 (3): 323–351. doi:10.1057/palgrave.fp.8200087. S2CID 73642272.
- ↑ Elgie, Robert (2016). "Government Systems, Party Politics, and Institutional Engineering in the Round". Insight Turkey. 18 (4): 79–92. ISSN 1302-177X. JSTOR 26300453.
- ↑ https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD.
- ↑ https://hdr.undp.org/data-center/human-development-index#/indicies/HDI.
- ↑ https://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.GINI.
| Europa | |
|---|---|
|
Albania • Andora • Austria • Aserbaigian • Armenia • Belje • Bieloruscia • Bosnia y Herzegovina • Bulgaria • Republica Ceca • Cipre • Croazia • Danimarca • Estonia • Finlandia • Franzia • Germania • Grecia • Georgia • Islanda • Irlanda • Kosovo • Letonia • Liechtenstein • Lituania • Luxemburg • Macedonia dl Nord • Malta • Moldova • Monaco • Montenegro • Norvegia • Paejes Basc • Polonia • Portugal • Riam Unì • Romania • Ruscia • San Marino • Serbia • Slovachia • Slovenia • Spania • Svezia • Svizra • Talia • Turchia • Ucraina • Ungaria • Zità dl Vatican |
Vocabolar dl ladin leterar
mudé
Svizra 6 1833 Svizzera (DeRüM, TütParecé1833-1995:255)
gad. Svizera grd. Svizra fas. Svizra fod. Svizera amp. Svizera
LD Svizra MdR Svizera
topon.
(gad. DLS 2002,
grd. F 2002; DLS 2002, fas. DLS 2002; DILF 2013, fod. DLS
2002, amp. DLS 2002, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ Svizzera Ⓓ
Schweiz ◇ a) Chëst ćiajó é delicat. Ći ćiajó él? / Ël é de la
Svizera. Quest çhiaŝó é delicat. Çhi çhiaŝó él? / Ël é de la
Svizzera. DeRüM, TütParecé1833-1995:255 (MdR).