Articul per Ladin Gherdëina Val Gardena dall'alto.JPG
Confederazion svizra
5 inuemes ufiziei
Flag of Switzerland.svg
Coat of arms of Switzerland.svg
Inn
Psalm Svizer
Europe-Switzerland.svg
Inuem ufiziel
5 inuemes ufiziei
Rujeneda ufiziela
4 rujenedes ufizieles
Capitela deguna (de jure)
 Bern (de facto)
Abitanc 8 570 146 ab. (2019)
Spersa 41 285 km²
Ega 4,34%
Densità 207,6 ab./km²
Guviern
Forma de guviern Republica federela diretëurela sota na democrazia semi-ndrëta[1][2]
Presidënt Ignazio Cassis
Prim minister Élisabeth Borne
Economia
PIB (numinel)
• de ndut
• a persona
(2020)
$749 miliarc
$87 396
PIB (VPC)
• de ndut
• a persona
(2020)
$584 miliarc
$68 144
Munëida Franch svizer (CHF)
Auter
TLD Internet .ch
Prefis dl telefon +41
Furnea a man drëta
Codesc ISO 3166 CH

La Svizra (tudësch Schweiz, franzëus: Suisse, talian Svizzera, rumanc Svizra) ie n stat de l'Europa zentrela. La ie na cunfederazion de 26 ciantons che cunfina a nord cun la Germania, a est cun l Liechtenstein y l'Austria, a sud cun la Talia y a vest cun la Franzia.

L inuem ufiziel ie Cunfederazion elvetica (per tudësch Schweizerische Eidgenossenschaft, per franzëus Confédération Helvétique, per talian Confederazione Svizzera y per rumanc Confederaziun Svizra, la sigla CH vën dal latin Confoederatio Helvetica). La capitela ie Bern, che ie al medem tëmp ence l cë-luech dl cianton omonim.

I svizri ne ie donca nia na nazion coche cumenanza de na grupa etnica, linguistica y religëusa. L sentimënt de perteniënza se basa plutosc sun l troi storich chemun, sun la condivijion de mic naziunei y de fundamëntes istituzioneles (federalism, democrazia dreta, neutralità), sun la geografia (l'Elpes), sun la pitla dimenscions amesa i jeanc européesc y pert sun l stolz de reprejenté n caje particulèr te Europa.

La Svizra ie stata na cunfederazion de ciantons mé fin dl 1848. Da chësta data iela de facto na republica federela cun 26 ciantons.

Cun na reunida pro persona de 52.600 francs svizri dl 2004 (33.000 Euro), ie la Svizra un di paejes economicamënter plu pruspèrs al mond. Trëi cherc dla forza lëurativa ie atifs tl setëur terzièr.

La pulitiga furesta ie carateriseda dala neutralità tradizionela. La Svizra fej pert dla Nazions Unides, dl'EFTA, dl Cunsëi europée, dl'Urganisazion mundiela dl cumerz ma nia dl'Union européa.

GeografiaModifica

StoriaModifica

LingacModifica

La Svizra ie spartida te cater raions geografics, lenguistics y culturei desferënc: l raion tudësch, l raion franzëus, l raion talian y l raion grijon.

L tudësch, l franzëus y l talian ie i lingac ufiziei; l rumanc vën cunsciderà coche lingaz naziunel, y gode dl status de lingaz ufiziel tla Grijon. I documënc ufiziei dl'aministrazion federela muessa vester a disposizion ti trëi lingac ufiziei, na verscion per rumanc iel mé sun dumanda. L lingaz arpetan vën cunsciderà coche lingaz de mendranza. Variantes dl lingaz lumbard ie rujená tla raions dl cianton Tesin et dl Grijon.

NotesModifica

  1. Shugart, Matthew Søberg (December 2005). "Semi-Presidential Systems: Dual Executive And Mixed Authority Patterns". French Politics. 3 (3): 323–351. doi:10.1057/palgrave.fp.8200087. S2CID 73642272.
  2. Elgie, Robert (2016). "Government Systems, Party Politics, and Institutional Engineering in the Round". Insight Turkey. 18 (4): 79–92. ISSN 1302-177X. JSTOR 26300453.


Europa

AlbaniaAndoraAustriaAserbaigianArmeniaBeljeBielorusciaBosnia y HerzegovinaBulgariaRepublica CecaCipreCroaziaDanimarcaEstoniaFinlandiaFranziaGermaniaGreciaGeorgiaIslandaIrlandaKosovoLetoniaLiechtensteinLituaniaLuxemburgMacedonia dl NordMaltaMoldovaMonacoMontenegroNorvegiaPaejes BascPoloniaPortugalRiam UnìRomaniaRusciaSan MarinoSerbiaSlovachiaSloveniaSpaniaSveziaSvizraTaliaTurchiaUcrainaUngariaZità dl Vatican


Vocabolar dl ladin leterarModifica

 
Svizra

Svizra 6 1833 Svizzera (DeRüM, TütParecé1833-1995:255)
gad. Svizera grd. Svizra fas. Svizra fod. Svizera amp. Svizera LD Svizra MdR Svizera
topon.
(gad. DLS 2002, grd. F 2002; DLS 2002, fas. DLS 2002; DILF 2013, fod. DLS 2002, amp. DLS 2002, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ Svizzera Ⓓ Schweiz ◇ a) Chëst ćiajó é delicat. Ći ćiajó él? / Ël é de la Svizera. Quest çhiaŝó é delicat. Çhi çhiaŝó él? / Ël é de la Svizzera. DeRüM, TütParecé1833-1995:255 (MdR).