Paejes Basc

Articul per Ladin Gherdëina

I Paejes Basc (olandesc: Nederland) ie n stat te l'Europa uzidentela cun n valgun raions te la Caribich. L ie la majera de la cater nazions che fej ora l Rëni de i Paejes Basc. Te l'Europa à i Paejes Basc 12 provinzies. I cunfina a est cun la Germania, a sud cul Belje y a nord y ovest cul mer dl nord.^[6] Tl lingaz rujenà ti vëniel ënghe suënz dit Olanda (Holland).^[7]^[8]^[9] L'Olanda ie perdrët mé na region de i Paejes Basc, ma la plu mpurtanta.

Paejes Basc
Nederland
Bandiera de Paejes Basc	Blason de Paejes Basc
Bandiera	Blason
Inn Wilhelmus


Inuem ufiziel	Nederland

Rujeneda ufiziela	Olandesc

Capitela	Amsterdam
Sënta dl guviern	Den Haag
Geografia
Spersa	41 543 km² 33 481 km² (tiera)
Ega	18,7%
Demografia
Populazion	17 590 672 ab. (1 jené 2022)^[1]
Densità	423,4 ab./km²
Cumpëida dla fertilità	1,68 (2014)^[2]
Guviern
Forma de guviern	Monarchia costituzionela parlamentera unitera
Monarch	Willem-Alexander
Prim minister	Mark Rutte
Economia
PIB (numinel) • de ndut • a persona	(2021) $1 012 miliarc^[3] $57 519
PIB (VPC) • de ndut • a persona	(2021) $1 005 miliarc $57 133
Munëida	Euro (€)
CVN	21%
Auter
Prefis dl telefon	+31
Furnea a	man drëta
Codesc ISO 3166	NL

Indesc dl Svilup Uman	0,931^[4] (scialdi aut)

Coefizient Gini	25,4^[5] (bas)

La cater majera ziteies ie Amsterdam, Rotterdam, Den Haag y Utrecht.^[10] Amsterdam ie la majera zità y la capitela^[11], ma la sënta dl guviern ie a Den Haag.^[12] L port de Rotterdam ie l majer te l'Europa^[13] y l aeroport de Amsterdam ie un de i majeri te l'Europa.

Ie Paejes Basc ie n cumëmber de l'Union Europea, Eurozona, G10, NATO, OECD, WTO y de la zona Schengen.
I Paejes Basc à chësc inuem pervia de la topografia ndrëta y bassa. Mé l 50% de dut l teritore ie plu aut che 1 meter sëura l livel dl mer y zirca l 26% de l teritore ie sota l'autëza dl mer. A n grum de raions che ie sota l livel dl mer ti dijun polder y chisc ie unic a se l dé tres la retlamazion de la tiera dal mer che ova bele scumencià tl 14ejim secul.
Cun na populazion de 17,5 milions de persones sun n teritore de 41.800 km² à i Paejes Basc na densità de 422 persones per km², che ie una de la densiteies plu autes al mond y la segonda plu auta te la Union Europea. Mpo à i Paejes Basc nce scialdi lerch per l'agricultura y i ie l segondo majer exporter de spëisa y prodoc de agricultura al mond.

Geografia mudé

I Paejes Basc à na spersa de 41 545 km², cuntan ënghe l'eghes. La spersa mé de la tiera ie de 33 481 km², cie che uel di che l 18,4% de la spersa ie ega. Si posizion ie danter la larghëzes 50° y 54° nord, y danter la lunghëzes 3° y 8° est.
I Paejes Basc ie n stat scialdi bas, sciche l inuem dij, y ënghe scialdi plat. L 26% de si spersa y l 21% de la populazion ie sota l livel dl mer, y mé l 50% de si spersa ie plu aut che un n meter sëura l livel dl mer. Dut l raion ie plat, cun l'ecezion de i coi tl sud-est tl Limburg, ulache ie l pont plu aut de i Paejes Basc a 321 metri.
Gran pert dl raion fova stat furmà da material purtà caprò da trëi gran ruves de l'Europa: l Rain, la Maas y la Schelde. La pert a sud-vest de l stat ie aldidancuei mo pert dl delta de chisch trëi ruves.

Storia mudé

I paejes basc tl 1350.

Viera di 80 ani mudé

Ala fin dl Medieve ova i duches de la Burgonia metù adum 17 provinzies a chëles che ti univa dit i paejes basc. Canche la muta de n duca ova tl 1477 maridà Maximilian I, l coser dl San Mper Roman, fova i paejes basc deventei pert de la Spania. La reforma protestanta tl nord de i paejes tudësc se ova ënghe sparpanià ora te i paejes basc. L rë de Spania ulova fermé su la reforma, cie che adum cun na melcuntentëza danter la populazion per via de la aministrazion spanuela à purtà a cunflic y na viera contra la Spania, scumenceda tl 1568. Chësta viera fova stata scialdi cruënta y n grum de ziteies olandejes ie states bumbardedes y scascinedes. L evënt plu cunesciù ie la scascineda de Antwerpen ai 4 de nuëmber 1576, che fova a chël tëmp la zità plu mpurtanta tl raion ulache univa rujenà olandesc. I saudeies spanuei ova mazà n terzo de la populazion de Antwerpen y n grum ie mucei su a nord, a Amsterdam, Haarlem, Leiden y autra zeites. Da ilò incà se à l zënter dl mond olandesc spustà da Antwerpen a Amsterdam.

Republica de la Set Provinzies Unides mudé

Ai 26 de lugio 1581 se à la 7 provinzies plu a nord de la 17 provinzies de i paejes basc detlarà ndependëntes dala Spania y dal San Mper Roman, purtan nsci ala fundazion de la Republica de la Set Provinzies Unides sota l cumand de Willem van Oranje. La viera à durà inant nfin al 1648, canche la ie fineda do 80 ani cun la pesc de Westfalen (Westfälischer Friede). Do l'ndependënza fova i Paejes Basc una de la puecia republiches te l'Europa, ulache la majera pert de i stac fova rënies. Uniuna de la set provinzies univa guverneda da n stadhouder. Te chësc tëmp se à i Paejes Basc svilupà te l stat plu rich al mond, dantaladut tres l cumerz te l'Asia de l'est, ulache i fova stai boni de mëter su n monopol de cumerz. La republica ova tosc plu che 2.000 berches, cie che fajova la marina olandeja majera de la marines nglëijes y franzëuses metudes adum. Chësc ova purtà a na gran nvidia te la Franzia y te l'Nghiltiera, che ova cumbatù plu vieres contra i olandesc, cater vieres anglo-olandejes (1652–1654, 1665–1667, 1672–1674 y 1780–1784), la viera franzëusa-olandeja (1672–1678), la viera portugheja-olandeja (1602–1663) y la viera de la gran alianza contra l rëni de la Franzia (1688–1697).
La republica fova scialdi plu toleranta de autra religions y ideies che i autri stac a chël tëmp. Chësc ova permetù a n grum de artisć y pitëures de flurì, sciche Rembrandt y Johannes Vermeer.

Spartizion aministrativa mudé

I Paejes Basc ie furmei da 12 provinzies (olandesc: provincies van Nederland), che ie istituzions aministratives che sta sota al guviern y sëura i chemuns. La provinzia cun la majera populazion ie l'Olanda dl Sud (Zuid-Holland) cun 3,7 milions de abitanc tl 2020, chëla cun la mëndra l Zeeland cun 383.488 abitanc tl 2020.

Lista de la provinzies mudé

Provinzia	Inuem olandesc	Capitela	Majera zità	Populazion Ai 1 jené 2021	Densità	Sëuraspera
Brabant dl Nord	Noord-Brabant	’s‑Hertogenbosch	Eindhoven	2 573 853	524 ab./km²	5.082,06 km² 12,23 %
Drenthe	Drenthe	Assen	Emmen	494 760	187 ab./km²	2.680,39 km² 6,45 %
Flevoland (nueva dal 1986)	Flevoland	Lelystad	Almere	428 264	302 ab./km²	2.412,31 km² 5,81 %
Friesland	Fryslân (nfin al 1996 Friesland)	Leeuwarden	Leeuwarden	651 459	195 ab./km²	5.748,77 km² 13,84 %
Gelderland	Gelderland	Arnhem	Nijmegen	2 096 620	422 ab./km²	5.136,31 km² 12,36 %
Groningen	Groningen	Groningen	Groningen	586 813	251 ab./km²	2.959,68 km² 7,12 %
Limburg	Limburg	Maastricht	Maastricht	1 115 895	519 ab./km²	2.209,84 km² 5,32 %
Olanda dl Nord	Noord-Holland	Haarlem	Amsterdam	2 887 906	1081 ab./km²	4.091,93 km² 9,85 %
Olanda dl Sud	Zuid-Holland	Den Haag	Rotterdam	3 726 173	1324 ab./km²	3.418,78 km² 8,23 %
Overijssel	Overijssel	Zwolle	Enschede	1 166 478	351 ab./km²	3.420,74 km² 8,23 %
Utrecht	Utrecht	Utrecht	Utrecht	1 361 093	983 ab./km²	1.449,13 km² 3,49 %
Zeeland	Zeeland	Middelburg	Terneuzen	385 379	216 ab./km²	2.933,44 km² 7,06 %