Republica de la Set Provinzies Unides
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
La Provinzies Unides, ufizielmënter la Republica de la Set Provinzies Unides di Paejesc Basc (olandesc: Republiek der Zeven Verenigde Nederlanden; latin: Belgium Foederatum), fova na cunfederazion metuda su tl 1579, ntan la Revolta Olandeja, che ova durà nfin al 1795 cun la Revoluzion de Batavia. L fova l stat de dant di Paejes Basc da ncuei y l prim stat dl dut ndependënt dl popul olandesc.
| Republica de la Set Provinzies Unides di Paejesc Basc Republiek der Zeven Verenigde Nederlanden | |||||||||
| 1579–1795 | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
 |
.svg) | ||||||||
| Motto: Eendracht maakt macht (Union fej stersc) | |||||||||
| Inn: Marcia Reale d'Ordinanza | |||||||||
.svg)
| |||||||||
| La Republica de la Set Provinzies Unides tl 1789 | |||||||||
| Capitela | Deguna (de jure) | ||||||||
| Rujenedes | Olandesc, Saxon Bas, Frison Uzidentel | ||||||||
| Religion | Cristianejim olandesc refurmà (religion dl stat), Catolizism, Ebraism, Lutheranism | ||||||||
| Forma de guviern | Republica parlamentera federela | ||||||||
| Stadhouder | |||||||||
| • 1581–1584 | Willem I | ||||||||
| • 1751–1795 | Willem V | ||||||||
| Raadpensionarisr | |||||||||
| • 1581–1585 • 1653–1672 • 1689–1720 • 1727–1736 • 1787–1795 |
Paulus Buys Johan de Witt Anthonie Heinsius Simon van Slingelandt Laurens van de Spiegel | ||||||||
| Legislatura | Stac generei | ||||||||
| Populazion • 1795 |
1 880 500 | ||||||||
| |||||||||
La republica ie nasciuda canche set provinzies ti Paejes Basc Spanuei ova fat na revolta contra i renianc spanuei. La provinzies ova furmà na lianza contra la Spania tl 1579 cun la Union de Utrecht y detlarà si ndependënza tl 1581. La set provinzies fova Groningen, la Frisia, Overijssel, l ducat de Geldern, Utrecht, la contea de Olanda y la contea de Zeeland.