Rusina Vinatzer
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
Rusina Vinatzer, dita nce Rosina, (* 1 de nuvëmber 1839 a Santa Cristina; † 15 de merz 1905 a Urtijëi ie stata na buteghiera a Urtijëi.
| Rosina Vinatzer | |
|---|---|
 | |
| Rusina Vinatzer. | |
| Auter inuem | Rusina |
| Nasciù/da | 1 de nuvëmber 1839 |
| Mort/a | 15 de merz 1905 a Urtijëi |
| Educazion | Scola d'Ert a Urtijëi |
| Cunesciù/da per | dessënies |
| Operes cunesciudes | Dessënies de scola |
Biografia
mudéSi oma fova Marianna Schmalzl dl Pech (1815-1870), muta de Maria Ursula Welponer y si pere Josef Vinatzer (1816-1864) dl Mulin de Inaz te Santa Cristina. Do che la fova cresciuda su te Santa Cristina, ala scumencià a lauré pra si berba Cristian Schmalzl, cunesciù sciche Cristl Pech a Urtijëi. Cristl Pech ova fat su na cësa cun butëiga tla Bruscia sa Ianesc, daujin ala dlieja de San Antone. Ëila à maridà Christian Grossrubatscher (1825-1882), mut de Peter (1795-1880) che fova nascù tla Gran Ciasa a La Ila, zumpradëur unit a Urtijëi ulache l à fabricà la cësa Rainelles. I à abù n sëul mut Josef. Rusina Vinatzer fova resteda vëidua cun 43 ani. L ann 1886 à Rusina cumprà per 5000 rainesc la spersa de n toch dl luech de Pedetliva ulache la à lascià fabriché la cësa Rusina cun na gran butëiga. Ntlëuta fovel una dla majera cëses y butëighes de Gherdëina. La butëiga vendova plu che auter articuli per i primes turisc da entlëuta sciche chiena, chedri, roba da brac, lampes y scudelam. I 2400 rainesc che Rusina Vinatzer fova mo debit a Johann Baptist Sotriffer, patron de Pedetliva, tl 1890 se ovela mprestà da Luigi Moroder de Janmatie. L ann 1890 à l Sotriffer lascià fé su la cësa Pedetliva nueva sota l stradon nuef cun i scioldi vadaniei per avëi vendù n toch dl luech de Pedetliva a anda Rusina[1]. Si mut Sepl ie ani ala longia jit tl furesto a Firënza, Turig y Berlin a mparé l mestier de marcadënt ntant che si oma menova inant la butëiga da sëula.
L ann 2024 ie stat depënt n pultret de Rusina sun l mur dla cësa Rusina che dà sun la streda Pedetliva da Fabrizio Senoner[2].
Lëures
mudéDai dessënies de Rusina Vinatzer vëijun la scola de Iacun Sotriffer a Urtijëi ulache la ova mparà a dessenië.
Tl Museum Gherdëina ie da udëi na sciadon y furchëtta zipledes dad ëila.
