Peter Demetz-Fëur

Articul per Ladin Gherdëina

Peter Demetz-Fëur (* 28 de juni 1913 a Urtijëi; † 1 de nuvëmber 1977 a Urtijëi) ie stat n moler de Gherdëina.

Biografia mudé

Legrëza cun l depënjer à Peter Demetz giatà tres l moler Jacovino che ova si atelier te si cësa. L ie jit sciche lerner da Luis Moroder da Vidalonch. L ie stat saudé tla Val d'Aosta ulache l à giatà da depënjer per l museum dla Scuola Militare di Alpinismo figures zipledes tl lën sula tecnica dl arpizeda.

Cun Hubert Hellweger, diretëur dla cassa dl sparani de Urtijëi, jivl a depënjer ncantëur sula montes de Gherdëina.

Ti ani dl nazism a Peter Demetz suënz metù ora tla mostra Großen Deutschen Kunstausstellung a Minga; l ultim iëde l cheder Dan la dansciuda sun Mont de Sëuc tl 1943^[1]. Dal 1943 mpò à Peter nsenià tla scola d'ert de Urtijëi y de Sëlva per 32 ani. Ël a metú ora a Urtijëi cun la Lia Mostra d'Ert y la grupa Ruscel y ie stat cumëmber dl Südtiroler Künstlerbund.

Opres mudé

Si primes lëures ie scialdi nfluenzei dal opra de Gustav Jahn che ël stimova dassën. Te si chedri ie unic documentei nce truepes mejes de Gherdëina^[2].

N valguna cëses de Urtijëi ie nce decoredes cun depënc a frësch de Peter Demetz.

L Museum Gherdëina à n valguna opres de Peter Demetz.

Mostres mudé

Peter Demetz da audì tl Radio Ladin ai 18 de mei 1970 rejona sui paures y la natura per l an dla natura 1970.

Museum Gherdëina cun Luis Piazza tl 1989.
Mostra Omage a Peter Demetz y si Dolomites tl 1908 a Trënt tl palaz dla Region Trentino Südtirol.

Scric mudé

Peter Demetz: Gustav Jahn † 1919. Calënder de Gherdëina, 1971, pl. 83–84.
Piere Demetz da Fëur: Velch de bel per chëi che va gën sa mont. Calënder de Gherdëina 1974, pl. 85–86.
Piere Demetz da Four: La ”Lia per natura y usanzes de Gherdëina” - 3° Cungres nternaziunel per la defendura dia natura. Calënder de Gherdëina 1975, pl. 92-93.

Bibliografia mudé

Rudi Moroder-Rudolfine, Leander Moroder: Peter Demetz. Istitut culturel ladin Micura de Rü, 1993.
Toni Senoner: Na mostra de lecurdanza de doi artisc de Gherdëina. Luis Piazza, Peter Demetz. Calënder de Gherdëina 1989 pl.44-47.

Notes mudé

↑ Carl Kraus, Hannes Obermair: Mythen der Diktaturen. Kunst in Faschismus und Nationalsozialismus – Miti delle dittature. Arte nel fascismo e nazionalsocialismo. Südtiroler Landesmuseum für Kultur- und Landesgeschichte 2019. ISBN 978-88-95523-16 pl. 196–197.
↑ L luech de Costamula de sot te n acuarel dl 1950.

Cunliamënc mudé

Peter Demetz sun Commons
Luis Trenker conta de Peter Demetz - Film: Luis Trenker erzählt aus seiner Dolomiten Heimat 2, menuc 26:57-27:30

[1] Carl Kraus, Hannes Obermair: Mythen der Diktaturen. Kunst in Faschismus und Nationalsozialismus – Miti delle dittature. Arte nel fascismo e nazionalsocialismo. Südtiroler Landesmuseum für Kultur- und Landesgeschichte 2019. ISBN 978-88-95523-16 pl. 196–197.

[2] L luech de Costamula de sot te n acuarel dl 1950.

[1]

[2]