Articul per Ladin Gherdëina

Chiena ie juesc y figures de lën.

Chiena tl Musée des Métiers du Bois, a Labaroche

Te Gherdëina dal na longia tradizion de la chiena che vën fata dantaldut ziplan tòc de lën. Dantaldut a Urtijëi ie la chiena giut stata n gran ram de l'economia. L ert dla scultura te Gherdëina ova scumencià tl 1700 cun la families de artisć Trebinger y Vinazer. Truep univel ziplà curnijes y turnà scudeles. Tl 1800 an pona scumencià a ziplé la chiena y dant al dut popes y ciavei. Cun chësta marciadova i marcadënc de Gherdëina.

Na pitla lores de lën zipleda te gherdëina ti ani 1800.
Na pitla lores de lën zipleda te gherdëina ti ani 1800.
Cunteda sula vedla chiena de Gherdeina de Leo Runggaldier Furdenan

Tl Museum de Gherdëina dal na gran colezion de chiena dl tëmp danter l 1750 y l 1940, metuda adum n gran pert da Johann Senoner-Vastlé.

Bibliografia

mudé

Cëla nce

mudé

Da cialé do sun Internet

mudé