Ujep Antone Vian
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
Ujep Antone Vian (Pera 1804-1880) ie stat l autor de un di prim libri sun Gherdëina y si jënt.
Vita mudé
Ujep Antone Vian ie nasciù a Pera de Fascia. El ie stat caplan a Urtijëi dal 1831 al 1833, curat sa Bula y dai 9 de nuvëmber dl 1839 ai 20 de mei dl 1868 curat a Urtijëi. L ie pona deventà benefiziat ja S. Antone a Urtijëi fina ai 23 de jené dl 1880. Ël à scrit ncé na cronica dla dliejes de 198 plates y n articul Förderung des Fremdenbesuches per l turism te Gherdëina tl „Tiroler Bote“ dl 1864 [1].
Notes mudé
Test mudé
Doi uemes de Gherdëina
Doi uemes de Gherdëina jiva sun Mont de Sëuc a cialé de si prei, y se la cuntova, tan puech, che maia n franzëus y n talian, y tan truep che cunsuma alincontra n tudësch, che, sce ël no maia, almancul rejona ël dl maië. Ntant che ëi ie te sta rujeneda vëija ëi unian ncontra doi tudësc fuman tabach. Ues mëter pën dij un al auter, che chisc rejona de maië? L auter, che se pensova: po diauc for una rujeneda, y un pensier no arà ëi mia! y mët pën a na marënda. Canch' ëi s' à ancuntà passovi dlongia n tublà via, ulache l fova truep y gran lavac. Te chël mumënt dij n tudësch al auter: Ah ma sce chisc lavac foss fanziëutes, cie maië no? Y eco che la marënda fova vënta, pra chëla che ie pa cumparì ënghe de bona fanziëutes fates ala tudëscia.
Wikiversity mudé
Wikisource mudé
- Doi uemes de Gherdëina
- I fredesc y la surans de na muta
- I lauranc tla vinia
- Jan amalà
- N valguna regules dl tëmp
- Jan y Tone sun la fiera
- L figliuol prodigo
- La sumënza y chël, che sëna
- Madalena la piciadëura
- N calighé che fova n pue maladët
- N di dumanda n maester de scola n sculé
- N di stajova n grum de jënt jëuna dant a n cunvënt
- N ost ie n di unì ala mans cun si fëna
- Na muta, che ova perdù si nevic
- Te n luech fova al tëmp de fiera descumandà l fumé tabach
Wikidata mudé
Liams mudé
- Rut Bernardi Paul Videsott Geschichte der ladinischen Literatur. p 151
- Ladinia.it
- Ujep Antone Vian Gröden, der Grödner und seine Sprache. Von einem Einheimischen (= Vian 1864; Neudrucke 1980 Milano: Insubria; 1998 Bozen: Rætia
- Persunaliteies ladines