Discussione:Ruf da Iender
L ruf de Iender ie cun l Ruf de Piz y l Ruf da Bula un di ruves che porta l'ega de Mont de Sëuc tl Derjon.
Plutosc cumplichei ie i inuemes di ruves y fussiei che vën a furmé l Ruf de Iender sun Mont de Sëuc. Suënz muda chisc ruves inuem aldò di mejes ulache i passa.
Dan se tlamé Ruf da Iender dal Puent dl Zemmer fina a Saltria se tlama l ruf Ruf dla Sia (Sagbach). Mo dant se tlamel Ruf de Saltria.
- Ruf de Sautaria
L Ruf de Saltria tol da man ciancia i ruves Ruf Ceforn (Tschaforn o Tschafun) che tol l Ruf dl Römer a man ciancia y a man drëta l Niasn Bachl; l Zatzer Bach che nasc sciche Ruf de Furcia (Furscher Bach) che vën ju dala Furcela di Dënts de Tiëra Cuecena y che tol japé l Ruf Tomaseth; l Ruf dl Dialer o Ruf Tonetsch, dai ëures de Fascia; l Curasòa Bach che devënta Ruf de Gardejea, for mo dai ëures de Fascia; l Ruf de Sassegg da sot a Sas Plat che devënta Ruf dl Zallinger; l Ganser Bach y l Radauer Bach che vën ju dal Florian.
Pra la Sia de Sautaria rua adum i ruves Ceforn da man ciancia, l ruf de Sautria y l Radauer Bach da man drëta y forma l Ruf dla Sia.
- Ruf dla Sia.
A man drëta l Ruf dl Iaider Tl Ruf dla Sia rua a man ciancia l Ruf de Chemun muda inuem al do di mejes ulache l passa y devënta Fulterer Bach y Niggele Bach y va do n pisciadoi, a man drëta tl Ruf dla Sia pra l Puent dl Zemmer y forma l Ruf de Iender
- Ruf de Iender
Tl Ruf de Iender ruva da man drëta l Trojer Bach y l Ruf de Piz Fosch. a man ciancia i Fussiei dla Prënsa, duc cun n pisciadoi japé, Ruf dla Gran Prënsa nce cun pisciadoies japé (Pisciadoies dl Prënsa).