Lingaz portughesc
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
L portughesc (português o língua portuguesa) ie n lingaz romanz de la familia di lingac indoeuropeics che à si urigin sun la penijula iberica te l'Europa. L ie na rujeneda ufiziela tl Portugal, Brasil, Cap Vërt, Angola, Mosambich, Guinea-Bissau y São Tomé y Príncipe,[6] y l à n status co-ufiziel tl Timor de l'Est, Guinea Ecuatoriela y Macau. A na persona che rejona portughesc ti dijun n "lusofon" (lusófono). Tres l'espansion ntan i tëmps dl colonialism abinun al didancuei na prejënza culturela de persones che rejona portughesc sëura dut l mond. L portughesc fej pert de la grupa ibero-romanza che se ova svilupà da dialec desfrënc dl latin vulgher tl medieve tl rëni de Galizia y te la contea de Portugal y à mantenì na cërta fonologia celtica te si lessich.[7][8]
| Portughesc | |
|---|---|
| português | |
| Pronunzia | [puɾtuˈɣeʃ], [poʁtuˈɡe(j)s] |
| Etnia | Lusofons |
| Numer che rejona | Rujeneda de l'oma: 232 milions (2012–2020)[1] L2: 25 milions (2018–2020)[1] De ndut: 258 milions[1] |
Familia de rujenedes | |
Formes da dant | |
| Portughesc codificà a man | |
| Status ufiziel | |
Rujeneda ufiziela te | 9 stac |
Rujeneda de mendranza recunesciuda te | |
| Regulà da |
|
| Codesc de rujeneda | |
| ISO 639-1 | pt |
| ISO 639-2 | por |
| ISO 639-3 | por |
| Glottolog | port1283 |
| Linguasphere | 51-AAA-a |
 Stac y raions ulache l portughesc ie la rujeneda de l'oma de la maiuranza
Stac y raions ulache l portughesc ie na rujeneda ufiziela o aministrativa ma nia la rujeneda de l'oma de la maiuranza
Stac y raions ulache l portughesc ie na rujeneda culturela o secundera | |
 L portughesc ne ie nia na rujeneda n pericul aldò dl sistem de tlasificazion dl Atlas of the World's Languages in Danger de l'UNESCO | |
Coche la rujeneda de l'oma de presciapuech 230 milions de persones y la segonda ruejenda de 25-30 milions vën l portughesc rujenà de ndut da ntëur a 250 milions de persones. L vën normalmënter cumpedà coche la cuinta majera rujeneda de l'oma al mond y la terza majera danter la rujenedes europées[9] y la segonda majera rujeneda romanza al mond do l spanuel. L ie la segonda majera rujeneda te l'America dl Sud[10] y la majera rujeneda tl emisfer sud.[11][12][13]. L ie ënghe la segonda rujeneda plu adurveda te l'America Latina, do l spanuel, una de la 10 majera rujenedes de l'Africa,[14] y na rujeneda ufiziela de l'Union Europea, l Mercosul, l'Organisazion di Stac Americans, la Comunità Economica di Stac de l'Africa Uzidentela, l'Union Africana, y la Comunità di Stac de Rujeneda Portugheja, na organisazion nternaziunela metuda adum da duc i stac lusofons dl mond. Tl 1997 ova n stude academic pusiziunà l portughesc coche una de la 10 rujenedes cun majer nflus al mond.[15]
Storia
mudéGramatica
mudéReferënzes
mudé- ↑ 1,0 1,1 1,2 Portughesc at Ethnologue (25th ed., 2022)
- ↑ "Continúan los actos del Día de la Lengua Portuguesa y la Cultura Lusófona" [Acts continue to mark Portuguese Language and Portuguese Culture Day]. Government of the Republic of Equatorial Guinea. 10 May 2016.
- ↑ Gutiérrez Bottaro, Silvia Etel (2014). "El portugués uruguayo y las marcas de la oralidad en la poesía del escritor uruguayo Agustín R. Bisio" [Uruguayan Portuguese and oral marks in the poetry of Uruguayan writer Agustín R. Bisio] (PDF). abehache (per spagnolo). 4 (6). Archivià da l uriginel (PDF) ai 12 August 2019. Trat ite ai 18 March 2018.
- ↑ "Historia lingüística del Uruguay". www.historiadelaslenguasenuruguay.edu.uy. Archivià da l uriginel ai 5 April 2019. Trat ite ai 9 May 2020.
- ↑ Template:Cite conference
- ↑ "Estados-membros" [Member States]. Community of Portuguese Language Countries (per portoghese). 7 February 2017.
- ↑ "The Origin and Formation of The Portuguese Language". Judeo-Lusitanica. Duke University. Archivià da l uriginel ai 10 May 2017. Trat ite ai 15 October 2016.
- ↑ Bittencourt de Oliveira, João. "Breves considerações sobre o legado das línguas célticas". filologia.org.br.
- ↑ "CIA World Factbook". Trat ite ai 12 June 2015.
- ↑ "The Different Languages of South America". Latino Bridge (per inglese). 7 November 2022. Trat ite ai 2020-06-21.
- ↑ "Potencial Económico da Língua Portuguesa" (PDF). University of Coimbra.
- ↑ "World Portuguese Language Day". UNESCO.
- ↑ "20 Most Spoken Languages in the World in 2023". Berlitz Corporation.
- ↑ "Top 11 Most Spoken Languages in Africa". 2017-10-18.
- ↑ "The World's 10 most influential languages", George Weber, 1997, Language Today
