Lingaz portughesc

lingaz romanz
Articul per Ladin Gherdëina

L portughesc (português o língua portuguesa) ie n lingaz romanz de la familia di lingac indoeuropeics che à si urigin sun la penijula iberica te l'Europa. L ie na rujeneda ufiziela tl Portugal, Brasil, Cap Vërt, Angola, Mosambich, Guinea-Bissau y São Tomé y Príncipe,[6] y l à n status co-ufiziel tl Timor de l'Est, Guinea Ecuatoriela y Macau. A na persona che rejona portughesc ti dijun n "lusofon" (lusófono). Tres l'espansion ntan i tëmps dl colonialism abinun al didancuei na prejënza culturela de persones che rejona portughesc sëura dut l mond. L portughesc fej pert de la grupa ibero-romanza che se ova svilupà da dialec desfrënc dl latin vulgher tl medieve tl rëni de Galizia y te la contea de Portugal y à mantenì na cërta fonologia celtica te si lessich.[7][8]

Portughesc
português
Pronunzia[puɾtuˈɣeʃ], [poʁtuˈɡe(j)s]
EtniaLusofons
Numer che rejonaRujeneda de l'oma: 232 milions (2012–2020)[1]
L2: 25 milions (2018–2020)[1]
De ndut: 258 milions[1]
Familia de rujenedes
Formes da dant
Portughesc codificà a man
Status ufiziel
Rujeneda ufiziela te
1 dependënza
Rujeneda de mendranza
recunesciuda te
Regulà daTemplate:Citationneeded
Codesc de rujeneda
ISO 639-1pt
ISO 639-2por
ISO 639-3por
Glottologport1283
Linguasphere51-AAA-a
  Stac y raions ulache l portughesc ie la rujeneda de l'oma de la maiuranza
  Stac y raions ulache l portughesc ie na rujeneda ufiziela o aministrativa ma nia la rujeneda de l'oma de la maiuranza
  Stac y raions ulache l portughesc ie na rujeneda culturela o secundera
L portughesc ne ie nia na rujeneda n pericul aldò dl sistem de tlasificazion dl Atlas of the World's Languages in Danger de l'UNESCO
Chësc articul à simboi fonetics dl AFI. Zënza l drë rendering pudëssl vester che te vëighes mé ponc de domanda, scatules o autri simboi mpede i carateresc Unicode. Per mparé de plu sun i simboi dl AFI, cëla Aiuto:IPA.

Coche la rujeneda de l'oma de presciapuech 230 milions de persones y la segonda ruejenda de 25-30 milions vën l portughesc rujenà de ndut da ntëur a 250 milions de persones. L vën normalmënter cumpedà coche la cuinta majera rujeneda de l'oma al mond y la terza majera danter la rujenedes europées[9] y la segonda majera rujeneda romanza al mond do l spanuel. L ie la segonda majera rujeneda te l'America dl Sud[10] y la majera rujeneda tl emisfer sud.[11][12][13]. L ie ënghe la segonda rujeneda plu adurveda te l'America Latina, do l spanuel, una de la 10 majera rujenedes de l'Africa,[14] y na rujeneda ufiziela de l'Union Europea, l Mercosul, l'Organisazion di Stac Americans, la Comunità Economica di Stac de l'Africa Uzidentela, l'Union Africana, y la Comunità di Stac de Rujeneda Portugheja, na organisazion nternaziunela metuda adum da duc i stac lusofons dl mond. Tl 1997 ova n stude academic pusiziunà l portughesc coche una de la 10 rujenedes cun majer nflus al mond.[15]

Storia

mudé

Gramatica

mudé

Referënzes

mudé
  1. 1,0 1,1 1,2 Portughesc at Ethnologue (25th ed., 2022)  
  2. "Continúan los actos del Día de la Lengua Portuguesa y la Cultura Lusófona" [Acts continue to mark Portuguese Language and Portuguese Culture Day]. Government of the Republic of Equatorial Guinea. 10 May 2016.
  3. Gutiérrez Bottaro, Silvia Etel (2014). "El portugués uruguayo y las marcas de la oralidad en la poesía del escritor uruguayo Agustín R. Bisio" [Uruguayan Portuguese and oral marks in the poetry of Uruguayan writer Agustín R. Bisio] (PDF). abehache (per spagnolo). 4 (6). Archivià da l uriginel (PDF) ai 12 August 2019. Trat ite ai 18 March 2018.
  4. "Historia lingüística del Uruguay". www.historiadelaslenguasenuruguay.edu.uy. Archivià da l uriginel ai 5 April 2019. Trat ite ai 9 May 2020.
  5. Template:Cite conference
  6. "Estados-membros" [Member States]. Community of Portuguese Language Countries (per portoghese). 7 February 2017.
  7. "The Origin and Formation of The Portuguese Language". Judeo-Lusitanica. Duke University. Archivià da l uriginel ai 10 May 2017. Trat ite ai 15 October 2016.
  8. Bittencourt de Oliveira, João. "Breves considerações sobre o legado das línguas célticas". filologia.org.br.
  9. "CIA World Factbook". Trat ite ai 12 June 2015.
  10. "The Different Languages of South America". Latino Bridge (per inglese). 7 November 2022. Trat ite ai 2020-06-21.
  11. "Potencial Económico da Língua Portuguesa" (PDF). University of Coimbra.
  12. "World Portuguese Language Day". UNESCO.
  13. "20 Most Spoken Languages in the World in 2023". Berlitz Corporation.
  14. "Top 11 Most Spoken Languages in Africa". 2017-10-18.
  15. "The World's 10 most influential languages", George Weber, 1997, Language Today