Template:Infobox Stat


Republica de l'Austria
Republik Österreich
Inn
Государственный гимн Российской Федерации
Inuem ufiziel Republik Österreich
Rujeneda ufiziela Tudëscha, Tudësch
Rujeneda naziunela talian
Rujenedes de mendranza recunesciudes Mongol, Uigur, Tibetan, Zhuang y autres
Capitela Viena
Sënta dl guviern dasda
Geografia
Spersa Fal tl'espresciun: operadú round nia aspeté. km²
Demografia
Populazion ab.
()
Densità Fal tl'espresciun: operadú / nia aspeté. ab./km²
Guviern
Forma de guviern Republica presidenziela
Presidënt Alexander Van der Bellen
Canzelier Alexander Schallenberg (ÖVP)
Economia
PIB (numinel)
• de ndut
• a persona
(2020)
$2 106 miliarc
$Fal tl'espresciun: operadú round nia aspeté.
PIB (VPC)
• de ndut
• a persona
(2020)
$2 610 miliarc
$Fal tl'espresciun: operadú round nia aspeté.
Munëida Euro (€)
Auter
Cherta
Unit dant
Unit daldo
Zarat de
la Ruscia
Republica Rusa
Guviern Rus Provisore
  1. German is co-official in South Tyrol and Friuli Venezia Giulia; French is co-official in the Aosta Valley; Slovene is co-official in the province of Trieste, the province of Gorizia, and Friuli Venezia Giulia; Ladin is co-official in South Tyrol, in Trentino and in other northern areas; Friulian is co-official in Friuli Venezia Giulia; Sardinian is co-official in Sardinia.[1][2]


Benunì sul template Infobox Stat!

Chësc template ie da adurvé sun la plata de stac per dé na sëuravijion de nfurmazions. A man drëta ie n ejëmpl ulache l infobox ie stat remplì cun nfurmazions sun l'Austria.

Co adurvé chësc template mudé

Canche metëis ite l'inuem de la capitela o la rujeneda iel for bon ënghe mëter n link leprò. L infobox ie fat a na moda che n ne muessa nia mëter ite duta la nfurmazions puscibles, ma ngrum ie opzioneles. Per ejëmpl pon mëter ite l inuem dl presidënt o monarch o prim minister, chël che vel per l stat in cuestion. La densità de la populazion ne muessun nia mëter ite, la vën calculeda automaticamënter da la populazion y la spersa. L da ënghe la opzion per dé ite la spersa mé de la tiera (chël uel di zënza la spersa de ega, lec, y nsci inant). La spersa de la tiera ie mé opzionela y la densità vën for calculeda adurvan la spersa totala, perchël muessa chëla for vester data.

Sce ëis dumandes sun co adurvé chësc infobox pudëis gën me cuntaté sun @Asenoner.

  1. "Legge Regionale 15 ottobre 1997, n. 26". Regione autonoma della Sardegna – Regione Autònoma de Sardigna.
  2. "Regione Autonoma Friuli Venezia Giulia – Comunità linguistiche regionali". www.regione.fvg.it.