Utente:Moroder/Martin Vinazer
Articul per Ladin Gherdëina |
[[ ]][[ ]] , dit ncé (* 25 de Merz 1944 a Urtijëi; † 17 de nuvëmber
Cunliamënc
mudéNotes
mudé
Bibliografia
mudé- Calënder de Gherdëina 2003, pl. 226-227
Categoria:Uem
Categoria:Cultura ladinaCategoria:Persones de Gherdëina
Vinzenz Senoner: N lecort de Reinhold Senoner da Domur. Calënder de Gherdëina 2018, pl. 228-232.
(24.12.1929 - 27.06.2016)
Na persona de gran cultura che se à dat ca per la cumenanza Reinhold Senoner fova nasciù en la ueia de Nadel, ai 24 de dezëmber di 1929. L à for vivù tla cesa Domur sun Pian da Tieja, che fej pert di chemun de Selva y dia pluania de S. Cristina. Coche 1 fova ntlëuta tradizion, mpa- rova n grum de jëuni de Gherdëina a ziplé y nscila nce Reinhold da Do mur. Bele canche 1 fova n tel jëunn, fòvel bëndebô bon de ziplé y bel pian se davaniòvel nstës 1 viver. Nia mé 1 ziplé, ma nce la mujiga ova na gran fascinazion per Reinhold. Cun 10 ani òvel scumencià a suné 1 orgun da bocia, piu tert l'armonica y do doi mènse che 1 ova scumencià a suné 1 flaut traviers, fova Reinhold cun 18 ani bele pra la mujiga de S. Cristina. Gën ëssel ulù deventé musizist de prufescion, ma si pere ti dijova: "Mpera mé n mestier sciche l toca, afe mujiga iel pa rie se davanië l viver!" Mparà l'ert de ziplé òvel da si pere, prufessëur Luis de Ronch. Da d'ël ài arpà n gran savëi sun l'anatomia, sun la régulés de cumposizion dia scultures, sun la maniérés de traté la formes y lauré la materia. Tla Scola d'Ert ài nce mparà a ziplé da bera Albino Pitscheider de Menza y Reinhold à adurvà plu suvënz la tecnica particulera de bera Albino te si scultures. Per piu ani ziplova Reinhold truep per l'America, na cossa che fova ntlëuta plutosc velch de rer. Do avëi venciù n cuncors, fova Reinhold jit a nsenië, dal ann 1958 inant, tla Sco la d'Ert de Sélva, te chèla che 1 ova po nsenià cun cusciënza y dedizion a ziplé, mudelé y a dessenië per trueps ani alalongia. I studi de abilitazion per nsenië materies artistiches ova Reinhold frecuentà a Unieja pra "l'Accademia di Belle Arti". Tla Scola d'Ert òvel abù trueps sculeies che se à plu tert fat n gran inuem, coche Gilbert Prousch, Klaus Ringwald, Arthur Kostner, Josef Pichler y d'autri. - 228-
Plu tert ova Reinhold nce nsenià educa- zion musichela y aplicazions tecniches tla Scola Mesana de Selva. Reinhold fova n maester dassënn aprijà da si sculeies. L se tulova for dl'aurela per si studënc, 1 ova for na parola de lauda, ma sce 1 fova de bujën pona fajôvel nce vel' critica costrutiva, sambën for per ulëi nsenië mo miec!
Bele do i ani 50, canche te Gherdëi- na ne cunesciòven mo nia tan la gran cumposizions dia mujiga tlassica, jiva Reinhold da Domur almanco un n iede al ann de viac a Salzburg o a Minca a scuté su d'uni sort de de biei cunzerc, cun mujiga da camera, sinfonies y opérés de W.A. Mozart, J. Haydn, R. Strauss, L.v. Beethoven y d'autri. Bele ntlëuta òvel audì dal vif la ciantarina Elisabeth Schwarzkopf, 1 flautist Jean Piere Rampai, 1 celist Mistislav Rostropo- vedla divinità tla mitologia greca y romana. vich y 1 cor y urchestra dl'opera dl "Bayri- scher Rundfunk"! Te chësta ucajions òvel monce udù menan la bachëta da de gran dirighënc, seiche Wilhelm Furtwàn- gler, Herbert von Karajan, Karl Bôhm, Sergiu Celibidache. De ëuta te Gherdëina, univel cun esperiënzes nueves y ispirazions de mujiga che 1 ne se teniva nia per sé nstës, ma dajiova inant ai musizisc y ciantarins de Gherdëina. Reinhold ie stat plu de 30 ani alalongia dirighënt dl Cor cun urchestra de S. Cri stina y danter plu iedesc àl fat 1 dirighënt dia Mujiga de S. Cristina. Per chësta doi lies à Reinhold dat ca n grum de tëmp per nsenië ite cunzerc de mujiga sacra, mësses o scenô n grum de cunzerc per la testes dl luech. L mparova ite la gran mësses de Mozart, Schubert, Haydn y d'autri de gran cumponisc dia mujiga tlassica. N grum se lecorda mo la gran mësses che univa sunedes y cian- tedes cun n aut livel sot ala direzion de Reinhold da Domur, en ucajion dia gran testes o sandis. N grum de musicontri y ciantarins se lecorda mo cun plajëi si maniera de nsenië cun gran cumpetënza, legrëza y pascion. Si persunalità fova suvënz acumpanieda da na gran vivanda cun vel' blòta batuda de umor. Duc - 229- Figura mudeleda tla mauta: fauno che sona Iflaut pan, die di prei, di pastrëc y di bòsc,
chëi che ova sunà o ciantà sot a si direzion, dijova: "L iefor ino n plajëi afé muji- ga cun Reinhold, sibe en cont dia maniera de nterpreté la mujiga, ma nce en cont dia cunescënza dia mujiga en generel. Lfova bon de trasmëter energia acumpanieda da na gran sensibeltà y leprò òvel tan na bela maniera de mené la bachëta, che i musicontri y ciantarins sefajova nscila plu sauri a purté dant la mujiga. "
Te si atività da dirighënt à Reinhold abù suvënz de bela sudesfazions, nscila nce 1 ann 1958, canche 1 à abù 1 plajëi de purté la Mujiga de S. Cristina al bel résultat de n prim plazamënt cun "Auszeichnung" (uneranza) tla tlassifica "Oberstu- fe" (livel aut) en ucajion de n cuncors dia mujighes. Segurmënter n merit aut, a pensé che ntlëuta fova duc i musicontri diletanc y 1 fova de bujën de nsenië ite dut cant da fonz ora (1 ne fova mo deguna Scola de mujiga). Per plu ani ova Reinhold abù tl medem tëmp 1 Cor y la Mujiga. Pludagiut fôvel esecuzions cun cor y urchestra nia mé en la festes, ma suvënz nce la dumënies y po pra uni ro- rate, pra la bespres, po sambën pra vel' noza y supeltura y nscila iel suzedù che danter proves, esecuzions y mo vel' senteda danterite ova Reinhold da jì deplù de 360 dis al ann! Te Gherdëina se ova metù adum na bela tlapeda de jëuni y jëunes che sunova de plu strumënc y che ova na gran pascion per la mujiga tlassica. De dezëmber dl ann 1961 fôvel nscila uni metù su "l'Urchestra de Gherdëina". Te chësta ucajion sunova Reinhold daniëura 1 flaut traviers. Propi pra 1 ultim cunzert de chësta urchesta òvel nsenià ite dut cant y deriet 1 cunzert. Reinhold cun la Mujiga de S. Cristina l ann 1958. - 230-
Segurmënter ie Reinhold stat un di prims maestri che ova nse- nià ju vel7 jëunn y de plu jëunes a suné 1 flaut traviers. Danter chisc "jeuni" sculeies fôvel stat Raphael Ploner da Caspier y Bruno Perathoner de Caio. Nce Milva Mussner de Sélva, che fova ntlëuta na tel' muta, fova stata si sculea. Reinhold ti ova nsenià nce a Otto Demetz da Pertëut (grupa "Die Ladiner") a suné l'armonica.
Ndut se à Reinhold da Domur dat ca per la cumenanza dal 1947 nfin al 2007, danterite y danterora cun vel' locia, ma chësc uel dì che per feter 60 ani iel stat n cumëmber mpurtant per de plu lies cultureles de Gherdëina! El ne à mei cunedi ncantëur de si mpëni tl ulentariat, ma segurmënter àl, cun si servisc, scrit n capitul sëuraprô dia storia dia mujiga y dia cultura de Gherdëina. L ann 1992, canche Reinhold ova 63 ani, ne fòvel mo nia stanch de suné y nscila iel mo zapà ite a suné inant 1 flaut traviers pra la Mujiga de Sélva, pra chèla che 1 ie stat per 16 ani alalongia, nfin al 2007 canche 1 ova 78 ani! Dessegur ie bera Reinhold stat na persunalità defin mpurtanta per la cumenan za, nia mé de S. Cristina y de Sélva, ma per duta la valeda. L ova n carater scialdi daviert y purtova for ite bonaueia ulache 1 fova. Suvënz ti tumòvel ite de teles da ri y 1 fajova sté bën i autri. L fova n idealist y n altruist. For àl abù n bon cuer y sce 1 pudova judé zachei, pona fòvel cuntënt. Na cossa che 1 udova suvënz cun trica fova che la persones de nosta sozietà ti dà suvënz massa mpurtanza ala cosses materieles. "I scioldi ne ie pa nia dut, se tulòvel a dì. Coche scrit al scumenciamënt de chësc articul, ne ova Reinhold nia mé na gran preparazion en cont dia mujiga y dia scultura, ma nce per d'autra formes d'ert, sciche la pitura, l'architetura o la fotografia. Gën jìvel de viac te ziteies cun na gran cultura dovia y cun operes d'ert te duta si dimescions. Jì a vijité dliejes, muséums, galaries d'ert, mostres, 1 ncuntentova dassënn. Ma 1 se studiova nce l'ert alalergia, sciche l'architetura, la pitures a frësch, monumënc y statues renu- medes, funtanes, plazes y nsci inant. Nce 1 artejanat artistich dl luech aprijôvel dassënn. Uni iede jìvel mo te na libraria y se criva ora vel' bel liber d'ert y nscila se àl fat drët na gran culezion de libri d'ert d'uni sort, dlongia si gran culezion L luech de Paratoni, pitura a tempera de Reinholdfata l ann 1952. - 231-
de mujiga. L dijova: "De bon libri ie seiche de bon cumpanies, i iefuntanes de ispira- zion y te acumpaniëia for. "
L fova nce critich en cont de n valguna esprescions d'ert cuntemporana. Suvënz dijôvel: "Ne creie nia che chësta ert sarà mo da udëi te n 20-30 ani. " Canche 1 pudova, jivel scialdi gën da mont su. Cun si cumpanies jivel datrai a crëp y uni ann fajovi deberieda vel' dlacé (Gletscher/ghiacciaio) o zënza velch plu de mpeniatif. D'inviern po fòvel per ël na cossa defin normala, tò ca i schi, pië via dala 5 daduman y ji sun Sasplat o via la Marmuleda, sambën dut a pe. L cunscidrova y aprijova dassënn la cuntreda de nosc luesc, cun si vedla cëses da paur, la tradizions de nosta jënt, la montes y i ciofs. Dan Nadel ziplòvel uni ann na cripl, la tematica dia cripl àl for abù gën. Te si scultures lùnel en generei for ino ora 1 tema dia mujiga. N pò suvënz amiré fi gures che sona vel' strumënt. Ntan che 1 laurova, scutòvel for su de bela mujiga, che l'ispirava positivamënter. Vester di per di te si berstot, fova per Reinhold una de si majera legrëzes. L ova mo ziplà nchin che 1 ova 83 ani. Nce 1 flaut traviers sunòvel mo feter uni di! I ultims trëi ani ne fova bera Reinhold nia plu drë stat te berstot, ma mpo tu- lòvel ca belau uni di si peniei y depenjova acuarei, sën sambën nia plu alalergia amesa la natura coche 1 fajova pludagiut, ma plucheauter te si pitia veranda tla cësa Domur. L dijiova suvënz: "Mi pitures cëli de depënjer cun de biei culëures che dë dé legrëza, ajache on duc cane de bujën de cialé tl linëus y no tl scuri" Pra si supeltura che ie stata ai 29 de juni dl 2016, iel unì acumpanià da cësa demez da doi Mujighes, chëla de S. Cristina y chëla de Sëlva. La mëssa de su peltura ie unida abelida dal cor y urchesta y n cuintet de archëc che à sunà mo n iede n valguna dia cumposizions preferides y plu aprijedes da bera Reinhold, pluavisa mujighes de W.A. Mozart, J. Haydn y R Schubert. Seiche ultim salut iel mo unit sunà dala Mujiga de S. Cristina na marcia da plura (Trauermarsch/marcia funebre) y pona 1 "Andante" per flaut traviers y urche- stra, KV 315 de W.A. Mozart. Reinhold Senoner da Domur ie veramënter stat na persona de gran valuta per la cumenanza de duta Gherdëina. L ie dessegur n persunaje che ulessan lecurdé inant, sciche n "umanist dl 21ejim secul", n ejëmpl che dë luné inant te nosta so- zietà, mustran su che 1 ie mesun tenì auc i drë' valors dia vita. Vinzenz Senoner - 232-