Capela de San Silvester

Articul per Ladin Gherdëina

La capela de San Silvester ie na capela tl Plan dala Dlieja al scumënciamënt de Val tl chemun de Sëlva te Gherdëina. La ie dedicheda al papa San Silvester.

La Capela de San Silvester.
La Capela de San Silvester.

Storia

mudé

Pra i lëures de dertureda dla capela tl 1992-1993 an abinà truepa pitures a frësch cun n valguna dates: 1732, 1754, 1792 y nchinamo 1638. Tan vedla che la capela ie ne san nia. L ie pitures de Adam y Dieva, dla Pascion, di cater Vangelisc y dl Giudize Universel. Sun la capela dedora iel na pitla scultura de San Silvester y tla capela dedite iel scultures di sanc Bastian, Roch, Vit, Antone de Padua, Francësch, Ivuere y Martin. Tla capela ie mo da udëi na tofla depënta de coche na muta, Caterina Senoner de Daunëi, ie stata abineda morta tla Val de Udera ai 1 de lugio dl 1852. Doi iëdesc a l'ann vëniel jit cun la crëusc n pruzescion pra la capela [1]. Pra la capela ruva nce la streda cun la via crucis che scumëncia sun Daunëi.

 
Tofla dla muta de Daunëi abineda morta tla Val de Udera.

Tl Museum Gherdëina ie metù ora n Crist baroch, che Albino Pitscheider ova derturá y che vën tlamà Crist de Val, ajache l ie uni abinà te n fussel de Val bëndebo melciafià da n ciaciadëur de Sëlva.

Notes

mudé
  1. Rudolf Mussner (curadëur): Nosta Sëlva. Cunsëi de Furmazion de Sëlva, Sëlva 1a edizion 2010. pl. 141.

Coordinedes: 46°33′53″N 11°46′43″E / 46.564766°N 11.778497°E / 46.564766; 11.778497