Craut
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
L craut ie n capusc taià fin y che ie stat burvà per se mantenì plu giut. L à na sëur tipicamënter ejia. L conta coche la spëisa naziunela de la Germania.
Tradizion te Gherdëina mudé
L craut fova la verdura che n maiova te Gherdëina zacan d'inviern. De utober trajovun l craut do che n ova sejlà la siëla y sentà reves d'agost. A desviscé i reves univa suenz parënc, ujins o cunescënc a judé da sëira y chësc fova en pitl devertimënt do cëina[1].
A fé craut unive-l suënz tëu mez reves y mez capusc taiëi, bën mescedei ju cun en pue d'anes o ciaruel o bossles de jenever y po tucià ite dut te barijel[2].
Taië craut mudé
Tradiziunalmënter univel tëut n gran barijel cun brëies ndrëtes a chëune. A Urtijëi jiva mo ti ani 1950 l paur da Rescion (Cristl Pitschieler) tla families a taië craut cun si mascin, na brëia cun curtiei laite y dessëura n tatl, che se lasciova sburdlé via y ca. I capusc univa taiei amez ora y cuncei ite tl tati, sot ala brëia metoven n gran poz de lën. Pona sburdlova l paur l tatl via y ca, taian nscila i capusc y i reves biei fins. Do che l barijel fova plën metovun sëuravia na peza de lin, lessù brëies y n gran sas per fé pëis. Do n pez scumenciova i capusc tl barijel a fé ega y ciom[3]. L barijel dal craut univa metù tl ciulé linëus cun i patac (tl ciulé scur univa tenì l vin).
Notes mudé
- ↑ Cristl Moroder: La maniera de viver de chëi da zacan. Calënder de Gherdëina 1966, pl. 39.
- ↑ Cristl Moroder: La vita de n paur de Gherdëina. Calënder de Gherdëina 1966, pl. 94.
- ↑ Edberte Moroder: For inant?. Calënder de Gherdëina 2009, pl. 209-210.
Bibliografia mudé
- Rosanna Tedeschi: Lëures che univa fac zacan per se tré 1 viver te Gherdëina. Calënder de Gherdëina pl. 118-120.