Jëuni de Mujiga
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
La lia „Jeunesses Musicales - Jëuni de Mujiga de Gherdëina“ ie na lia de Gherdëina che mët a jì cunzerc de mujiga tlassica.
Storia
mudéLa lia ie nasciuda scialdi tres merit dla Baronëssa Dorothy Lanni Della Quara che ova metù su a Milan, bele tl ann 1952, na sezion dla “Federation Internationale des Jeunesses Musicales”, nasciuda a Bruxelles l ann 1945. Dorothy Lanni Della Quara, che ova na cësa te Sëlva y univa iló suvënz al frësch, ova tëut su cuntat cun Stefan Demetz, ntlëuta ugrister y dirighënt dl Cor de Sëlva, per ti purté dant l’idea de mëter su nce te Gherdëina na sezion dla “Jeunesses Musicales”. L’idea ti ova riesc plajù a Stefan, che l’ova purteda dant ala Union di Ladins de Gherdëina che ova ntlëuta l sëul salamënt ulache n ëssa pudù tenì cunzerc de n cër livel. Stefan de Sulé fova stat bon de mutivé n valgun jëuni de Urtijëi y de S. Cristina a mëter ndrova chësta idea nueva. De setëmber dl ann 1964 foven stac boni de mëter su la lia „Jëunesses Musicales - Jëuni de Mujiga de Gherdëina“ cun chisc cunselieres: Stefan Demetz, Oswald Senoner, Guido Insam, Heindl Moroder, Hansi Malsiner, Rosmarie Prugger, Josef Perathoner y Josef Bernardi.
Fin dla lia
mudéL fin dla Jeunesses Musicales y nscì nce di “Jëuni de Mujiga” ie chël de fé cunëscer la bona mujiga tres l’urganisazion de cunzerc, de slargé ora la cultura musichela dantaldut nce pra i jëuni y de sustenì i jëuni che mpera n strumënt o devënta ciantarins. ==
Presidënc dal 1964 ncà
mudé- Guido Insam dl Iris (1964-1966)
- Stefan Demetz de Sulé (1966-1967)
- Norbert Moroder de Lenért (1967-1968)
- Bruno Perathoner de Caio (1970-1987)
- Leo Moroder da Resciesa (1987-2001)
- Flavio Senoner da Juntlan (2001-2008)
- Egon Lardschneider (dal 2008 ncà)
Bibliografia
mudé- Cronica 1973. Calënder de Gherdëina 1975, pl. 143.
- Bruno Perathoner, Sepl Mussner, Leo Martiner: 10 ani-lia ”Jëuni de Mujiga”. Calënder de Gherdëina 1977 pl. 112-114.
- Janmatie Moroder: Jëuni de mujiga de Gherdëina. Calënder de Gherdëina 1981, pl. 118-121.
- Leo Moroder: 25 ani Jeuni de mujiga de Gherdëina. Calënder de Gherdëina 1992, pl. 78-83.
- Theodor Rifesser: I Jëuni de Mujiga festejea si 35 ani. Calënder de Gherdëina 2003, pl. 186-191.