La mpurtanza dla lijënda de Fanes
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
L ziclus plu mpurtant dla lijëndes ladines ie bën chël dl rëni de Fanes. L se trata dla majera epica dl popul ladin, che nes ie unida repurteda tres l lëur de documentazion de Karl Felix Wolff, che à mudà truepa pertes y metù adum la stories de Fanes cun chëles di Arimanns de Fascia.
Tla verscion recostruida per ladin da Angel Morlang y scrita nce te forma de teater ie la storia cunzentreda mé ntëur al rëni de Fanes, nasciù tres la alianza de Moltina cun la muntanioles. L rëni devënta for plu sterch y se slergia ora a dann di ujins dla autra valedes, ajache l rë de Fanes, che ie n fulestier maridà ite y che vën tlamà Raies te vel verscion dla storia uel for plu richëzes y pudëi.
L rë de Fanes chier na alianza cun l variöl y uel ti seurandé una dla jumblines, Luianta, che se selva alincontra tl rëni sota tiera dla muntanioles. L' autra jumblina, Dolasila, devënta na gran cumbatënta, se juvan dla sëites de arjënt che ne fala mei, che la à giapà tl lech d' arjënt di salvans. La Zicuta possa dì danora l daunì y viv sul Padon scur, ulache la se mostra datrai sul Megon de Megoies. Aldò de vel interpretazion iela la sor de Spina de Mul y fova na regina che ova refudà l monarch fulestier che purterà i Fanes ala ruina.
L amor de Dolasila per Ey de Net vën pruibì dal rë y Dolasila se refudea de jì a cumbater. L rë tradësc si popul per giapé l or dl'Aurona, n rëni sota l crëp de Padon. L strion Spina de Mul muef I populi ujins contra Fanes y mpede ti dé l or al rë, l trasfurmeiel te n sas. A chësc pont, tl mument dl majer pricul, và Dolasila a combater contra I nemics, savan che la ne à deguna puscibiliteies de seuraviver, davia che si furnimënt de viera ie deventà fosch, da blanch che l fova y chësc ie n sëni tler de desdita.
La toma contra i nemics, mazeda dala sëites de arjënt che I spirc dla montes ti ova tëut a tradimënt. Ma canche dut semea perdù, vën adalerch Luianta dal rëni dla muntanioles y mëina i seuravivui di Fanes tl Morin di Salvans sota tiera, ulache i aspieterà l tëmp mpermetù dla salvëza y dla pesc.
La lijënda de Fanes à ispirà deplu autores y artisc' ladins, danter la produzions plu nueves iel da lecurdé l film "Le Rëgn de Fanes" de Susy Rottonara , Roland Verra y Hans Peter Karbon y l poem musical "Fanes" cun tesc' de Roland Verra cun mujiga de Susy Rottonara[1].
L se trata de na lijënda scialdi antica, velun miena che l pudëssa vester stories di tëmpes retics o mo plu da giut, canche chësta populazions ova mò si pitli rënies sun nosta montes. Autri studiëusc interpretea alincontra chësta stories ala lum dla religion pagana de nosc antenac. L ie nce studiëusc che vëij "L Rëni de Fanes" ala per cun la autra gran epiches antiches di populi.
Segurmënter ie chësta lijënda n pont de referimënt mpurtant dla identité culturala di Ladins dles Dolomites.
Liams mudé
Notes mudé
- ↑ Fanes Lijënda y Poem de Roland Verra, Intendënza Ladina Bulsan, pl.8, 2010.