La nasciuda de n popul

Articul per Ladin Gherdëina

L ie tradizion che n mëte man na storia de n popul cun la nrescides preistoriches y cun la prima fusties de nridlamënt. Tl cajo dla valedes ladines tla Dolomites ie deplu testemunianzes che và de reviers nchinamei al mesolitich, zirca 7000 ani dan Geju Crist, cun ciaciadëures y pastri che ruvova alauta, nchina sun la montes y i jëufes, ma che povester ne abitova nia stabilmënter te la valedes. La massaria de piera che n à giapà per ejëmpl pra l Sas dl Moro sota Frea nes documentea chësta fasa storica scialdi antica.

L tëmp dl bront dal 1700 al 850 dan Geju Crist nes dà bel vel indicazion plu tlera de n nridlamënt stabil tla valedes, per ejëmpl a Sotciastel te Badia o a Sent’ Uiana te Fascia y mo deplu resc’ concrec iel de nridlamënc sun Dos dai Pigui te Fascia y sun Col de Flam te Gherdëina tl tëmp dl fier dal 850 al 15 dan Geju Crist, chel che tlamon l tëmp di Retesc. Sun chësc popul antich iel de uni sort de teories, si rujeneda ne ie nia mo unida interpreteda defin. L vën rujenà de vel paroles retiches tl ladin, scvche : sala, brama, roa, troi etc., ma vester ne savons nianca sce i Retesc fova n popul uniter o plutosc na sort de confederazion de tribus, povester mé de carater religëus tla adorazion dla Dea Raetia.

Te chësc temp ie bonamënter nasciudes truepes dla Lijëndes dla Dolomites, ntëur a figures mitiches, de diviniteies dla natura, sciche la Aguanes, ninfes dla eghes. Truepes de chësta entiteies fova de carater feminil, tant che aldidancuei n iel de plu studiëuses che se tol a dì de n cult matriarcal, na cossa duta da desmustré. L ie bën vëira che Karl Felix Wolff à documentà truepes de chësta lijëndes ala fin dl otcënt, primes dl nuefcënt, ma ne savon nia tant che l à njuntà de si invenzion n chësc cont. A uni maniera iel puscibl se fé na imprescion de chëla che pudova vester la religion di vedli Retesc, aldò dla lijëndes, almanco per chël che reverda cërta credënzes o diviniteies, povester iel massa vagà interpreté i persunajes mitics dla lijëndes ladines coche diviniteies paganes greco-romanes, ma cërta cunvergënzes, p.e. l crëp de Pütia che pudëssa curespuender ala Pizia o Pythia , profetëssa di antics grecs, ie massa faszinantes per les stlù ora defin mé sciche l fosse dut mé casualiteies o invenzions.

Ruvé a interpreté dut l ziclus de Fanes coche na sort de spiedl de credënzes sun la fases dla luna, de Astarte o Diana, sciche fej vel studiëusa ie bë zeche de massa vagà. A uni maniera ne pudons nia stlù ora cuntac di Retesc o Protoladins cun la cultures dl Mediterran, sciche desmostra nce chëi puec resc’ de iscrizions retiches te n alfabet scialdi daujin a chël etrusch…

Ma sun la question di primes populi tla Dolomites se à nce giaurì na polemica de interpretazions aldò dl vedl schema: tudësch-talian iust ala fin dl otcënt y al scumenciamënt dl nuefcënt, propi ajache a chësta maniera uloven revendiché i Ladins per una o per l’ autra pert. Chësta vision mpue massa lieda al conzet dla raza y dl sanch à sanbën abù scialdi fertuna ai tëmpes dl nazionalsozialism, fajan di ladins na sort de “Germans o Cheltesc de unëur”, che ti pertenova perchël razialmënter al mond dl nord, canche da pert taliana ne manciovel sanbën nia tentatives de revendiché i Ladins coche “figli di Roma”, ma nce , jan mo plu ndëur tl tëmp, coche na pert di populi italics preromans…

Messon cunscidré che i Romans ova bele cuntac cun i Retesc scialdi dan la invajion dl 15 dan Geju Crist tla Rezia. Da si ziteies de Placentia, de Concordia y de Aquileia, se muovi de viers dla Elpes y dl raion dla Donau bele dal 150 dan Geju Crist inant. Iust per seguré l cunfin danubian y per se lië ite mo deplu cun l rëni celtich dl Noricum, che fossa aldidancuei l raion dla Ciarencia y dla Steiermark, fovel perchël debujën per i Romans tò ite nce l raion dla Dolomites y dla Elpes zentreles.

Duc canc cunësc la storia dla dopla invajion da est y da vest cun Drusus che univa su per la valeda dl Edesc y Tiberius su per la Sbizra, per tò ite la Elpes te na gran tanaia. Davia che i Retesc se ova parà cun forza contra la invajion, ne sarala nia jita autramënter che te autri raions che univa sotmetui cun la ries dai Romans, chël uel dì, mazamënc, brujamënc, sostituzion de populazion, cun i Retesc vendui tl imper sciche stlevesc y l nridlamënt de veterans romans tla pertes plu fertunedes dl raion, p.e. la colonies de Sebatum a San Laurënz, de Jevun o Sublavione a Tluses y tla valeda dl Isarch.

I Saevates, tribu retica tl raion de Puster arà fat tres n prozes de romanisazion, coche nce i Isarci tla valeda dl Isarch y chisc populi retesc romanisei sarà pona nce chëi che nridlerà la valedes sën ladines dla Dolomites, ruvan nchina via a Ciauril y a Col y via te Fascia. Dala ancunteda di Retesc cun i Romans nasc do y do i Retoromans o Ladins.