Pazifica Lardschneider Glück

Articul per Ladin Gherdëina

Pazifica Lardschneider Glück, dita ncé Pazifica o Pacifica dl Tina (* 15 de nuvëmber 1930 te Sëlva; † 25 de dezëmber 2017 te Sëlva]] fova na scritëura y cianciadëura de Gherdëina.

Biografia

La ie na muta de Tita de Ujep Antone y Trina Lardschneider de Ciampac. L'oma de si nëine (Spantone) fova Stina (Tina) da Ciajea y perchël vëniel dit ala slata "Tina"^[1]. Do ot ani de scola elementera fovela jita tla scola d'ert a mparé a ziplé. Plu gën che ziplé liejovela, belau for me a scroch. Cun 18 ani fovela jita per trei mënsc a Roma a fé da fancela. Iló pudovela liejer tres ora te si tëmp liede. Per set ani ala po judà l dutor Stuflesser tl ambulatuere ate Sëlva ntan la sajons. La ova po scumencià a scri ferssli de uni sort per uni ucajion. Cun si scric ala giatà truepes premi.

Ëila se à maridà tl 1959 cun Otto Glück l mut dl mëinacrëp Ferdinand Glück. Ëi à abù doi mutons y na muta. i^[2]

La ie stata pra i fundadëures dla Lia dl Teater de Sëlva^[3].

Scric

N valguni de si scric ie me firmei cun "G".

Scric te prosa

L Crist de eur da Geuf ( Jeuf ), Nëus Ladins, 1.8.1957, pl. 3–4.
Na duman de Mei. Nëus Ladins, 1.7.1958, pl. 3.
N seni de Fede samont Nëus Ladins, 15.7.1958, pl. 4–5.
Nosch Sasslong Trajmiscion tl radio 4.9.1958. ^[4].
Na vita jeuna tlupeda dalla mort Nëus Ladins, 1.10.1960, pl. 3–4.
N’ gran Crist sul Sella.
Bera Tone de Schimon. 1.5.1967.: I ministronc (Pitl toch de teater per l primiziant Heinrich Perathoner 7.7.1968.).
100 ani Dlieja de Sëlva. Calënder de Gherdëina 1978, pl. 60–65.
La nevicia. Calënder de Gherdëina 1989, pl. 158–161.
Te Tiëra Santa dai 9 ai 16 de utober 1991, Calënder de Gherdëina 1992, pl. 51-52.
N ueia de Nadel. Calënder de Gherdëina 1992, pl. 93–94.
N seniëur. Calënder de Gherdëina 2006, pl. 177.

Prosa per l Cuncors de Storia Ladina ENAL

Na duman d’ansciuda. Nëus Ladins 15.5.1964, pl. 6–7 (2. pest).
Antich y modern. Nëus Ladins 1.1.1965, pl. 7–8 (1. pert), Nëus Ladins 15.2.1965, pl. 4 (2. pert) (4. pest).
Mi vedl patron. .‘L prim patron. Nëus Ladins 15.3.1966, pl. 6–8; Calënder de Gherdëina 1974, pl. 44–45 (Titul: L vedl Tina) (1. pest).
I ne me adrova tosc nia plu. Nëus Ladins 15.5.1968, pl. 5–6 (2. pest).
Me ei pa me semià?. Manuscrit 1968 (2. pest).

Poejies

Pazifica Lardschneider à scrit ntëur n 100 poejies.

N bon iagher dëssa. Calënder de Gherdëina 1974, pl. 111; Erica Senoner (coord.): Poejies y rimes d’uni sort. Union di Ladins de Gherdëina 1993, pl. 78.
Nosta dlieja. La Usc di Ladins, 1.9.1977, pl. 3.
Al dutor Rapisarda. ; Erica Senoner (coord.): Poejies y rimes d’uni sort. Union di Ladins de Gherdëina 1993, pl. 38–39.
N lecord de nosc dutor Rapisarda. La Usc di Ladins 1.6.1985, pl. 21.
Poesia dita sù n ucajion dla festa de rengraziamënt a nosc pluan Sn. Konrad Senoner. La Usc di Ladins 15.12.1989, pl. 46.
Per l di de l’oma. Erica Senoner (coord.): Poejies y rimes d’uni sort. Union di Ladins de Gherdëina 1993, pl. 11.
Te dlieja rundenësc.... Erica Senoner (coord.): Poejies y rimes d’uni sort. Union di Ladins de Gherdëina 1993, pl. 23–24.
Per lecurdé la festa dla capela de Mastlé. Erica Senoner (coord.): Poejies y rimes d’uni sort. Union di Ladins de Gherdëina 1993, pl. 68.
Butles de jiefa. Erica Senoner (coord.): Poejies y rimes d’uni sort. Union di Ladins de Gherdëina 1993, pl. 80.
L disé. te Bel sarëinn 1995, pl. 76.
L radio. Calënder de Gherdëina 1997, pl. 199.
A nosta mami. Calënder de Gherdëina 1999, pl. 188.

Pec de teater uriginei

Pazifica Lardschneider à fat 35 traduzions tl gherdëina per la grupa dl teater de Sëlva^[5].

Metui adum dad ëila nstëss^[6].
Me per amor de l’oma. 1967.
Dialogh da Nadel. 1979.
Na ueia de Nadel. 1979.

Notes

↑ G (Pazifica Lardschneider): L vedl Tina. Calënder de Gherdëina 1974, pl. 44–45.
↑ Ferdinand Glück. Calënder de Gherdëina pl. 174-178
↑ Siegfried Kerschbaumer: 50 ani dla Lia dl Teater de Selva. Calënder de Gherdëina 2017, pl. 185.
↑ Erica Senoner, Matilde Pezzei, Marta Mussner: Ëiles de Gherdëina. Stories de vita de ëiles de Gherdëina, zacan y al didancuei. Chemuns de Gherdëina 2001, pl. 103.
↑ Siegfried Kerschbaumer: 50 ani dla Lia dl Teater de Selva. Calënder de Gherdëina 2017, pl. 182.
↑ Marta Senoner: 40 ani teater de Sëlva. 1966–2006. Grupa de teater de Sëlva, Sëlva 2006.

Bibliografia

Erica Senoner, Matilde Pezzei, Marta Mussner: Ëiles de Gherdëina. Stories de vita de ëiles de Gherdëina, zacan y al didancuei. Chemuns de Gherdëina 2001, pl. 100-103.
Rut Bernardi, Paul Videsott: Geschichte der ladinischen Literatur. Ein bio-bibliographisches Autorenkompendium von den Anfängen des ladinischen Schrifttums bis zum Literaturschaffen des frühen 21. Jahrhunderts. Scripta Ladina Brixinensia 3. Bulsan 2013. ISBN 978-88-6046-060-8. Pl. 666-671

[1] G (Pazifica Lardschneider): L vedl Tina. Calënder de Gherdëina 1974, pl. 44–45.

[2] Ferdinand Glück. Calënder de Gherdëina pl. 174-178

[3] Siegfried Kerschbaumer: 50 ani dla Lia dl Teater de Selva. Calënder de Gherdëina 2017, pl. 185.

[4] Erica Senoner, Matilde Pezzei, Marta Mussner: Ëiles de Gherdëina. Stories de vita de ëiles de Gherdëina, zacan y al didancuei. Chemuns de Gherdëina 2001, pl. 103.

[5] Siegfried Kerschbaumer: 50 ani dla Lia dl Teater de Selva. Calënder de Gherdëina 2017, pl. 182.

[6] Marta Senoner: 40 ani teater de Sëlva. 1966–2006. Grupa de teater de Sëlva, Sëlva 2006.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]