Rujenedes germaniches

Articul per Ladin Gherdëina Val Gardena dall'alto.JPG

La rujenedes germaniches ie n ram de la familia de la rujenedes indoeuropeiches y ie la rujeneda de l'oma de plu de 500 milions de persones, dantaldut te l'Europa, te l'America dl Nord, te l'Oceania y tl Sudafrica. La majera rujeneda germanica ie l nglëisc, che ie ënghe la rujeneda plu adurveda al mond, cun ntëur a 2 miliarc de persones che sa da rujené nglëisc. Duta la rujenedes germaniches ruva dala rujeneda proto-germanica, che univa rujeneda te la Scandinavia tl Tëmp dl Fier.

Defujion de la rujenedes germaniches te l'Europa.

La rujenedes germaniches ie spartides su te trëi rams: la rujenedes germaniches uzidenteles, chëles orienteles y la rujenedes germaniches dl nord.

La majer ram ie chël de la rujenedes germaniches uzidenteles, de chëles che fej pert tra l'auter l nglëisc, che ie la rujeneda de l'oma de plu de 400 milions de persones, l tudësch, che ie la rujeneda de l'oma de ntëur a 100 milions de persones y l'olandesc, la rujeneda de l'oma de ntëur a 25 milions de persones, adum cun autra mëndra rujenedes.

L segondo majer ram ie chël de la rujenedes germaniches dl nord, de chëles che fej pert tra l'auter l svedesc, l danesc y l norvegesc, che ie trëi rujenedes che se semea scialdi ie che ie da capì danter l'una y l'autra, y che adum ie la rujenedes de l'oma de ntëur a 20 milions de persones. Pra la rujenedes germaniches dl nord toca mo autra a mëndra rujenedes sciche l islandesc.

L ram de la rujenedes germaniches orienteles ie bel mort ora. De chël ram fajova pert tra l'auter la rujeneda gotica.