Hans Sontheimer
Johann „Hans“ Baptist Sontheimer (* 29 de auril 1906 a Runcadic, Gherdëina; † 12 de setëmber 1981 a Dornbirn) fova n moler y scultëur de Gherdëina.
| Articul per Ladin Gherdëina | 
|
Hans Sontheimer fova l mut Josef Sontheimer, n moler y nduratëur unit tl 1893 da Oberstetten te Gherdëina. Si pere ova maridà Teres na muta de Taddeo Oberbacher, n moler badiot, ulache ël laurova.
L Sontheimer ie jit tla scola d'ert a Urtijëi nchin al 1924 ulache l ova sciche maestri nce Adolf Keim y Ludwig Moroder.
L ie nce jit a scola a Minca a studië dessëni desnut y dl cë pra l maester Schlegel.
Do l 1924 iel stat tla "Akademie der Bildenden Künste München" cun Hugo von Habermann y Olaf Gulbransson. De reviërs a Urtijëi al laurà pra Hermann Moroder mut de Josef Moroder Lusenberg.
Tl 1942 al messù jì a Dornbirn cun si pere che fova n tudësch y ad ëi ti ie nia stata cunzeduda la zitadinanza taliana.
A Donbirn y Bregenz à pona l Sontheimer nsenià tla scoles d'ert y laurà sciche moler.
Mostres
mudéLëures
mudé- Fresko cun San CristofUL dl 1933 sun la cësa Pana a Urtijëi
- Sun la ntreda dla cësa dla lia Mostra d'Ert a Urtijëi al depënt n fresco de 2 per 6 metri che mostra l'alegoria dl ert. L fresco ie stat curì tl 1972 y desdrù cun la vedla cësa[1].
- Per l valon de dlieja de Urtijëi al depënt l San Durich a ciaval y i trëi rëiesc.
- Fresco dl revëut dla dlieja de Doren tl 1949
- Crist ziplà de lën per la dlieja di franzescans a Bludenz
- Cheder dla Pascion monumental (18 x9 m. ) per la dlieja de Dornbirn marcià.
- Monumënt "Viac tla mort" tla curtina Dornbirn-Markt per la familia Rhomberg, 1954
- Relief de bront „Lazarus“ tla curtina Rheindorf a Lustenau per la familia Fulterer-Scheffknecht
Notes
mudé- ↑ Sofia Stuflesser: 100 ani Circolo – Lia Mostra d’Ert. Calënder de Gherdëina 2020, pl. 161 (foto dl afrësch).
Bibliografia
mudé- Paulina Moroder, Rudolf Moroder-Rudolfine: Hans Sontheimer 1906–1981. Museum Gherdëina, Urtijëi 1999.