La Villa Rudolfine ie na villa a Urtijëi a uzidënt de Lenert tl ridl tlamà nce "De la da Puent de Pana"[1]. La cësa ie stata frabicheda tl 1909, do che n ova zarà ju l vedl mej Pitl Paul, dal scultëur Rudolf Moroder Lenert per unì al frësch daujin a si ncësa da Offenburg te la Germania, ulache l laurova per la firma de si pere Franz y dl fra Alois "Gebrüder Moroder". L inuem dla cësa vën da Rudolf y Josefine Leimstädtner, che fova si fëna. Per fabriché la cësa univel menà adalerch sasc dala cava de porfir de Gardis, ulache ie sën la stazion dla furnadoia de Resciesa, cun n ciar de bues ajache i ciavei custova de massa. L fova la prima cësa de Gherdëina cun l sciaudamënt zentrel. Do che Rudolf ie tumà tla prima viera mundiela l ann 1914 ie si vëidua Josefine Leimstädtner cun trëi fions unida a sté a Urtijëi tla Villa Rudolfine. Ilò à nce vivù giut y laurà l mut de Rudolf Rudi y si fëna Fini cun si cin mutons.

La villa Rudolfine
Articul per Ladin Gherdëina
L luech Pitl Paul zarà ju per fabriché la Villa Rudolfine.
L luech Pitl Paul zarà ju per fabriché la Villa Rudolfine.

Notes

mudé
  1. Barbara Lanz, Sonja Mitterer: Höfekarte Gröden. Museum Gherdëina, Urtijëi 2014. ISBN 978-88-909015-0-8

Funtanes

mudé