Alex Moroder
Articul per Ladin Gherdëina |
Alex Moroder (* 13. Mei 1923 a Urtijëi Südtirol; † 11. November 2006 a Urtijëi.
Vita
mudéMut de Ludwig Moroder y dla scritëura per ladin Adele Moroder. Tla segonda viëra ie stat saudè pra i Alpini y do 'l 8 de setëmber 1943 iel stat mandà ti ciampes de perjonia tl Reich. [1][2]
Ël à maridà tl 1945 Paula Grossrubatscher dl Rusina i abu cin mutons: Ulrike, Wolfgang, Egon, Ruth y Stefan. [3]
Lies
mudéAlex ie stat fundadëur tl 1958 cun Robert Moroder presidënt, Hermann Moroder-Jumbierch, Heinrich Moroder-Doss, Raimund Mureda, Luis Piazza, Vigil Prugger dl Museum Gherdëina tl 1958. Cun Hans Sanoner, Batista Vinatzer, Flavio Pancheri, Norbert Mussner, Heinrich Moroder-Doss y Bruno Moroder al encë metù n pé la sezion Gherdëina dl Alpenverein Südtirol-Club Alpino Italiano. Ël ie stat ncé per truepes ani aministradëur dla Usc di Ladins[4][5] y dla Cësa di Ladins a Urtijëi. Segreter dl'Union Generela di Ladins dla Dolomites. Alex à laurà pea per duta si vita cun truepa lies, danter chëstes l' Union di Ladins de Gherdëina[6], la Lia dl Teater de Urtijëi, l Hockey Club de Urtijëi, la Lia dl Guant dala Gherdëina.
Ël ie stat 60 ani pra l Cor de Dlieja de Urtijëi, pra l Cor di Ëi de Urtijëi.
Per vint ani ie Alex Moroder stat presidënt dl patronat de scola de Urtijëi[7][8] .
Radio Ladin
mudéAlex ie stat fundadëur, adum cun Bruno Moroder, dl Radio Ladin de Gherdëina tl 1956. L Radio Ladin à abú si sënta per cin ani te stua de Alex Moroder tla cësa Rusina. L cumité Radio Ladin fajova la nutizies de Gherdëina y trasmiscions de cultura ladina per la RAI de Bulsan[9]. L Museum Gherdëina à na culezion de 500 bobines de vëtes magnetiches de chësta trasmismcions y de truepa ntraunides cultureles de Gherdëina. La vëtes ie ncé unides digitalizedes dala Mediatec dla Provinzia de Bulsan[10].
Uneranzes
mudé- Varëta d'or dl Chemun de Urtijëi, ai 7 de dezëmber 1991.
- Bedaia de Merit dl Tirol a Dispruch ai 15 de agost 1999.
Scric
mudé- L giubileo dla noza dl professer despënsierà. Calënder de Gherdëina 1963, pl. 37.
- Chiche s'auza massa, toma sot. Calënder de Gherdëina 1963, pl. 62.
- Mensa dla Scoles. Nëus Ladins, 15 de juni 1968, pl. 3.
- Calënder di mënsc cun descrizion y fotografies de nosc crëps. Calënder de Gherdëina 1977, pl. 4.
- Storia di cor de dlieja de Urtijëi. Calënder de Gherdëina 1984, pl. 52.
- Lecurdanzes dl’ultima gran viera. Calënder de Gherdëina 1985, pl. 60.
- Paroles danora. Calënder de Gherdëina 1997, pl. 4.
- Mpue' de storia dla Cësa di Ladins. Calënder de Gherdëina 2005, pl. 37.
- 50 ani storia dla Lia Da Mont de Gherdëina. Calënder de Gherdëina 2005, pl. 95.
- 150 ani Cassa di Sparani. Calënder de Gherdëina 2005, pl. 103.
- 50 Rai radio Ladin. Calënder de Gherdëina 2005, pl. 145.
- Lech dl Dragon m. 2650 za.. Calënder de Gherdëina 2006, pl. 122.
- 100 ani capeles dla dlieja San Durich. Calënder de Gherdëina 2007, pl. 71.
Bibliografia
mudé- Die Moroder, ein altladinisches Geschlecht aus Gröden-Dolomiten vom 14. bis zum 20. Jahrhundert. Ein Beitrag zur tirolischen Familienforschung, Komitee für die Drucklegung des Moroder-Stammbuches, Urtijëi 1980. (tudësch, talian, ladin y spanuel) moroderfamily.com.
- Carl Insam: Storia di 40 ani dl Radio ladin (RAI), Calënder de Gherdëina, Union di Ladins de Gherdëina Urtijëi, 1986 p. 125.
- Vinzenz Peristi: N lecort de Alex (Alexander Franz) Moroder dl Rusina, Calënder de Gherdëina 2007, Union di Ladins de Gherdëina Urtijëi., p. 36-41.
Notes
mudé- ↑ Intervista sul fascism, nazism e sun la viëra cun Ingrid Runggaldier.
- ↑ Internati Militari Italiani
- ↑ Autobiografia
- ↑ Georg Mussner: 1949 - 1989 40 ANI PLATA LADINA (“Nos Ladins” y “La Usc di Ladins”). Calënder de Gherdëina 1989 p. 62-69.
- ↑ Hilda Pizzinini: Recordun Alex Moroder, l’anima dla “Cësa di Ladins” a Urtijëi. La Usc di Ladins nr. 49 / 19 de dezember 2009.
- ↑ Vinzenz Peristi: I 38 cunsëies dia Union di Ladins de Gherdëina dal 1945 al 2014. Calënder de Gherdëina 2015, pl. 61-72.
- ↑ 'L Patronat de scola. Nëus Ladins, 15 de juni 1967, pl. 3.
- ↑ Alex Moroder: Prim di de Mensa tla nueva scola media a Urtijëi. Nëus Ladins, 1. de jené 1968, pl. 3-4.
- ↑ Alessandra Zendron: RAI Bolzano. Dalla stazione EIAR alla radiotelevisione trilingue. Rai Radiotelevisione Italiana, Roma 2006, plates 94, 113, 114, 137, 138, 139. ISBN 88-397-1395-6.
- ↑ Archivio Radio Ladin Alex Moroder presso la Mediateca: catalogo on-line di documenti audiovisivi della storia contemporanea dell'Alto Adige