Alex Moroder

Articul per Ladin Gherdëina

Alex Moroder (* 13. Mei 1923 a Urtijëi Südtirol; † 11. November 2006 a Urtijëi.

Vita

Mut de Ludwig Moroder y dla scritëura per ladin Adele Moroder. Tla segonda viëra ie stat saudè pra i Alpini y do 'l 8 de setëmber 1943 iel stat mandà ti ciampes de perjonia tl Reich. ^[1]^[2]

Ël à maridà tl 1945 Paula Grossrubatscher dl Rusina i abu cin mutons: Ulrike, Wolfgang, Egon, Ruth y Stefan. ^[3]

Lies

Alex ie stat fundadëur tl 1958 cun Robert Moroder presidënt, Hermann Moroder-Jumbierch, Heinrich Moroder-Doss, Raimund Mureda, Luis Piazza, Vigil Prugger dl Museum Gherdëina tl 1958. Cun Hans Sanoner, Batista Vinatzer, Flavio Pancheri, Norbert Mussner, Heinrich Moroder-Doss y Bruno Moroder al encë metù n pé la sezion Gherdëina dl Alpenverein Südtirol-Club Alpino Italiano. Ël ie stat ncé per truepes ani aministradëur dla Usc di Ladins^[4]^[5] y dla Cësa di Ladins a Urtijëi. Segreter dl'Union Generela di Ladins dla Dolomites. Alex à laurà pea per duta si vita cun truepa lies, danter chëstes l' Union di Ladins de Gherdëina^[6], la Lia dl Teater de Urtijëi, l Hockey Club de Urtijëi, la Lia dl Guant dala Gherdëina.

Ël ie stat 60 ani pra l Cor de Dlieja de Urtijëi, pra l Cor di Ëi de Urtijëi.

Per vint ani ie Alex Moroder stat presidënt dl patronat de scola de Urtijëi^[7]^[8] .

Foto dla fundazion dla lia da mont CAI-AVS a Urtijëi ai 28 de setëmber 1954. Da man ciancia sentei: Batista Vinatzer, Flavio Pancheri, Hans Sanoner. Mpé: Norbert Mussner, Alex Moroder, Heinrich Moroder-Doss y Bruno Moroder.

Radio Ladin

Alex ie stat fundadëur, adum cun Bruno Moroder, dl Radio Ladin de Gherdëina tl 1956. L Radio Ladin à abú si sënta per cin ani te stua de Alex Moroder tla cësa Rusina. L cumité Radio Ladin fajova la nutizies de Gherdëina y trasmiscions de cultura ladina per la RAI de Bulsan^[9]. L Museum Gherdëina à na culezion de 500 bobines de vëtes magnetiches de chësta trasmismcions y de truepa ntraunides cultureles de Gherdëina. La vëtes ie ncé unides digitalizedes dala Mediatec dla Provinzia de Bulsan^[10].

Alex Moroder conta dl finanziamënt per la mudazion dla Cësa di Ladins, 1982

Uneranzes

Varëta d'or dl Chemun de Urtijëi, ai 7 de dezëmber 1991.
Bedaia de Merit dl Tirol a Dispruch ai 15 de agost 1999.

Scric

L giubileo dla noza dl professer despënsierà. Calënder de Gherdëina 1963, pl. 37.
Chiche s'auza massa, toma sot. Calënder de Gherdëina 1963, pl. 62.
Mensa dla Scoles. Nëus Ladins, 15 de juni 1968, pl. 3.
Calënder di mënsc cun descrizion y fotografies de nosc crëps. Calënder de Gherdëina 1977, pl. 4.
Storia di cor de dlieja de Urtijëi. Calënder de Gherdëina 1984, pl. 52.
Lecurdanzes dl’ultima gran viera. Calënder de Gherdëina 1985, pl. 60.
Paroles danora. Calënder de Gherdëina 1997, pl. 4.
Mpue' de storia dla Cësa di Ladins. Calënder de Gherdëina 2005, pl. 37.
50 ani storia dla Lia Da Mont de Gherdëina. Calënder de Gherdëina 2005, pl. 95.
150 ani Cassa di Sparani. Calënder de Gherdëina 2005, pl. 103.
50 Rai radio Ladin. Calënder de Gherdëina 2005, pl. 145.
Lech dl Dragon m. 2650 za.. Calënder de Gherdëina 2006, pl. 122.
100 ani capeles dla dlieja San Durich. Calënder de Gherdëina 2007, pl. 71.

Bibliografia

Die Moroder, ein altladinisches Geschlecht aus Gröden-Dolomiten vom 14. bis zum 20. Jahrhundert. Ein Beitrag zur tirolischen Familienforschung, Komitee für die Drucklegung des Moroder-Stammbuches, Urtijëi 1980. (tudësch, talian, ladin y spanuel) moroderfamily.com.
Carl Insam: Storia di 40 ani dl Radio ladin (RAI), Calënder de Gherdëina, Union di Ladins de Gherdëina Urtijëi, 1986 p. 125.
Vinzenz Peristi: N lecort de Alex (Alexander Franz) Moroder dl Rusina, Calënder de Gherdëina 2007, Union di Ladins de Gherdëina Urtijëi., p. 36-41.

Notes

↑ Intervista sul fascism, nazism e sun la viëra cun Ingrid Runggaldier.
↑ Internati Militari Italiani
↑ Autobiografia
↑ Georg Mussner: 1949 - 1989 40 ANI PLATA LADINA (“Nos Ladins” y “La Usc di Ladins”). Calënder de Gherdëina 1989 p. 62-69.
↑ Hilda Pizzinini: Recordun Alex Moroder, l’anima dla “Cësa di Ladins” a Urtijëi. La Usc di Ladins nr. 49 / 19 de dezember 2009.
↑ Vinzenz Peristi: I 38 cunsëies dia Union di Ladins de Gherdëina dal 1945 al 2014. Calënder de Gherdëina 2015, pl. 61-72.
↑ 'L Patronat de scola. Nëus Ladins, 15 de juni 1967, pl. 3.
↑ Alex Moroder: Prim di de Mensa tla nueva scola media a Urtijëi. Nëus Ladins, 1. de jené 1968, pl. 3-4.
↑ Alessandra Zendron: RAI Bolzano. Dalla stazione EIAR alla radiotelevisione trilingue. Rai Radiotelevisione Italiana, Roma 2006, plates 94, 113, 114, 137, 138, 139. ISBN 88-397-1395-6.
↑ Archivio Radio Ladin Alex Moroder presso la Mediateca: catalogo on-line di documenti audiovisivi della storia contemporanea dell'Alto Adige

Wikiversity

Alex Moroder Rusina

[1] Intervista sul fascism, nazism e sun la viëra cun Ingrid Runggaldier.

[2] Internati Militari Italiani

[3] Autobiografia

[4] Georg Mussner: 1949 - 1989 40 ANI PLATA LADINA (“Nos Ladins” y “La Usc di Ladins”). Calënder de Gherdëina 1989 p. 62-69.

[5] Hilda Pizzinini: Recordun Alex Moroder, l’anima dla “Cësa di Ladins” a Urtijëi. La Usc di Ladins nr. 49 / 19 de dezember 2009.

[6] Vinzenz Peristi: I 38 cunsëies dia Union di Ladins de Gherdëina dal 1945 al 2014. Calënder de Gherdëina 2015, pl. 61-72.

[7] 'L Patronat de scola. Nëus Ladins, 15 de juni 1967, pl. 3.

[8] Alex Moroder: Prim di de Mensa tla nueva scola media a Urtijëi. Nëus Ladins, 1. de jené 1968, pl. 3-4.

[9] Alessandra Zendron: RAI Bolzano. Dalla stazione EIAR alla radiotelevisione trilingue. Rai Radiotelevisione Italiana, Roma 2006, plates 94, 113, 114, 137, 138, 139. ISBN 88-397-1395-6.

[media-10] Archivio Radio Ladin Alex Moroder presso la Mediateca: catalogo on-line di documenti audiovisivi della storia contemporanea dell'Alto Adige

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]