Tier
Articul per Ladin Gherdëina |
N tier (gherdëina: tier, badiot: tier, fascian: animèl) ie - do la tlassificazion tlassica - n vester vivënt eterotrof, che se nurësc de sustanzes organiches. L tiermul tier reservun ncueicundì a vestri cumplesc y plurizelulèrs, scebën che n ebe giut cunscidrà i protozoères coche tieres unizelulèrs. Coche duc i vestri vivënc, à i tieres semiënc cun chëi che i forma na grupa omogenéa, tlameda spezia.
Tla tlassificazion filogenetica che en drova atuelmënter, ie l taxon di tieres (latin: Animalia) stà remplazà da chël di metazoères (latin: Metazoa) che vën definii coche organisms eucarioc plurizelulèrs, motils y eterotrofs.
Tla rujeneda de uni di, ntëndun cun "tieres" dantaldut tieres superiëures. Formes animeles sciche la sponges, i corai y la anemones de mer ne vën tl lingaz da uni di nia cunsciderei coche tieres, scebën che i feje pert dl rëni animel, coche per auter ënghe i umans[1].
Carateristighes genereles permët de tlassifië la spezies che viv te mbranciamënc (o bifurcazions):
Tieres salveres ti raions ecuatoriei
mudé
Tieres de cësa
mudé- Muntagnola
- Rehl
- Cerf
- Ciamurc
- Stambëch
- Olp
- Tas
- Meder
- Belora
- Ial da Crotun
- Galeder
- Iarina de Munt
- Leo
- Lu
Tl ambiënt naturel dla Dolomites iel deplu sortes de uciei. Danter chisc iel[3]:
- Cornidla
- Corf
- Agacin
- Pich
- Cuch
- Giagiora
- Crecia dai brodi
- Agacia
- Mosena
- Lerjora
- Codaros
- Cassora
- Chimpl
- Finch
- Stidliz
- Spoz
- Lores
- Eguia
- Valtoi
- Filadrëssa
- Sporvel
- Poiana
- Düle
- Ciuita
- Udundra da sas
Tieres morc ora
mudéPlates cunliedes
mudéNotes
mudéVocabolar dl ladin leterar
mudé
tier Ⓔ dtir. tiεr (EWD 7, 81) 6 1864 tieres pl. (VianUA,
JëntCunvënt1864:196)
gad. tier mar. tier Badia tier grd. tier fas. tier fod. tier amp. tier LD
tier
s.m. Ⓜ tiers
(gad. P/P 1966; V/P 1998;
DLS 2002, grd. G 1879; G 1923; L 1933; F 2002; DLS 2002,
fod. Pe 1973; DLS 2002, LD DLS 2002)